Tigarile si berea sunt mai importante decat educatia si igiena. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, (INS), in 2007, 41% din bugetul familiei s-a dus pe mancare si bauturi nealcoolice, in timp ce o proportie de 6,5% a fost rezervata tigarilor si alcoolului.

Daca ar fi sa facem un calcul simplu, o familie cu un venit lunar de 2.500 de lei cheltuie cel putin 170 de lei pe luna pentru bauturi alcoolice si tigari si 1.000 de lei pe mancare si sucuri, in timp ce, pentru educatie de exemplu, aloca numai 20 de lei.

Cumparaturi, in functie de obisnuinte

Statisticile din ultimii trei ani arata o tendinta de crestere a sumelor alocate pentru satisfacerea acestor vicii (5,8% in 2005, respectiv 6% in 2006). In schimb, se inregistreaza o scadere a cheltuielilor pentru produsele de ingrijire corporala, adica pentru sapun, deodorante sau pasta de dinti. De exemplu, in 2006 am dat cu 1% mai putini bani pentru igiena personala decat in 2005.

Citeste si:

Potrivit sociologului Marius Pieleanu, romanii isi fac cumparaturile in functie de obisnuinte, iar consumul de alcool este una dintre ele. “ Faptul ca se dau din ce in ce mai multi bani pe alcool si tutun nu este o revelatie statistica a ultimilor ani. Pur si simplu asta este starea noastra. Nu avem obisnuinta de a ne investi banii in altceva decat in asigurarea confortului, ca sa zic asa, individual. Alcoolul este unul dintre elementele confortului.

Povestea este mai lunga si tine de istorie culturala a romanilor, pentru ca noi avem o traditie indelungata a consumului de alcool”, ne-a spus sociologul. In opinia acestuia, cu cat castigam mai multi bani, cu atat consumam mai mult alcool. “ Nu ne poate schimba nimic, pentru ca acesta este modul nostru de a fi”, a adaugat prof. Pieleanu.

Referindu-se la faptul ca romanii prefera sa scoata mai degraba bani din buzunar pentru asigurarea “confortului individual” decat pentru igiena, sociologul a precizat ca acest gest este rezultatul unei carente de educatie in domeniul sanitar: “ Daca nu avem constiinta igienei corporale, atunci nu cumparam produse specifice, ci cumparam produse in functie de obisnuintele noastre”.