"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.

Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.

Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu.

Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".

Citeste si:

Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.
In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.

Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.

Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.

Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.