Cumparaturile te fac sa te simti bine, dar iti golesc portofelul. Dupa ce a facut 15 milioane de vic­time in America, boala cumpa­raturilor - onio­ma­nia - loveste Romania.

Fata-n fata cu rafturile si cu vitrinele magazinelor, tot mai multi romani cedeaza ispitei de a cumpara lucruri de care nu au intotdeauna nevoie.

Efectele oniomaniei se vad cel mai bine la sfarsit de saptamana, cand casele hipermarketurilor sunt asaltate de carucioare doldora. Apropierea sarbatorilor de iarna aglomereaza zilnic mallurile si marile magazine, in contextul in care la nivel global jumatate din consumatori s-au aratat dispusi sa reduca din cheltuieli, potrivit unui studiu realizat de Nielsen.

Contrar curentului, jumatate din romani vor cheltui mai mult pe cadouri decat anul trecut, potrivit unui studiu Delloite. In timp ce americanii si europenii se orienteaza spre marci mai ieftine, romanii nu-si schimba stilul de viata si nici nivelul de consum, a apreciat Emanuel Sanda, managerul pe Romania al companiei de cercetare de piata Nielsen.

Furia cumparaturilor

Cumparam pentru a ne satis­face niste nevoi de baza: aceea de a apartine de un grup de prieteni sau de colectivul de la munca, din nevoia de siguranta si pentru a ne simti semnificativi, explica psihologul Anda Pacuraru motivele pentru care shoppingul este una dintre placerile la care romanii nu sunt dispusi sa renunte.

Citeste si:

Inconstienti sau victime? Sociologul Mircea Kivu crede ca una dintre cauzele acestei furii a cumparaturilor este experienta pe care au avut-o romanii cu fondurile de investitii sau cu economiile din banci. El crede ca „in acest sens a contribuit si perioada mare, inflationista, cu care ne-am obisnuit, cand moneda se deprecia, iar sa economisesti nu era tocmai un lucru istet.

Apoi, daca in anii `90 era o problema sa-ti cumperi un frigider, acum , in sfarsit, mai toata lumea si-l permite”, a conchis sociologul. Pornirea de a cumpara lucruri de care nu avem nevoie sau pe care le uitam apoi printr-un dulap poate ascunde o depresie sau anumite nemultumiri, atentioneaza psihoterapeutul Stefania D. Nita.

Ea adauga ca „adesea, cei care trec printr-un divort, pierd o persoana apropiata, se muta in alt oras, schimba mediul de lucru sau cercul de prieteni isi pot gasi alinare prin micile lucruri pe care si le cumpara”, explica Nita. Romanii sunt „sclavii” perfecti ai comerciantilor pentru ca „au tendinta de a se lega de obiecte”, povesteste psihologul Anda Pacuraru. Ceea ce cauta ei, de fapt, este confortul psihologic si iluzia ca „golul” resimtit este „umplut” prin prezenta obiectelor achizitionate sau prin admiratia starnita in jurul lor.

Nu cunoastem pretul corect

„Romanii nu sunt deranjati de eventualele mariri de preturi, ci de lipsa cresterilor salariale”, sustine psihologul Anda Pacuraru. Ea crede ca la nivel national se naste un fenomen periculos pentru ca, pe de-o parte, romanii nu sunt atenti la pret si umfla buzunarele speculantilor, iar de cealalta parte, pun presiune asupra angajatorilor pentru a li se mari salariile cat mai des si cat mai consistent.
Sociologul Mircea Kivu observa ca „lipsa unei culturi economice ne indeamna de multe ori sa platim un anumit produs mai scump decat daca l-am fi cumparat din vestul Europei. Pe de alta parte, romanul face acest lucru si din dorinta de a epata, pentru ca, spre deosebire de europeni - care cauta marcile mai ieftine - romanul este atras mai degraba de brandurile premium, arata studiul Delloite.