StrIngerea banilor la asigurarile de sanatate a fost initial una dintre cele mai reusite colecte. Fondurile s-au strins in fiecare an in proportie de peste 90 la suta, in ciuda tuturor greutatilor prin care treceau firmele.

Guvernele au sesizat ca fondul de asigurari de sanatate este o sursa uriasa de bani si au preferat sa-i puna zabala folosind friiele Ministerului Finantelor.

O vaca de muls

Chiar de la infiintarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in 1997, legea a hotarit ca 20 la suta din colecta va ramine in conturi sub forma unui "fond de rezerva", menit a rezolva crizele precum cea din aceste zile. Casa a fost insa independenta doar doi ani. Incepind cu anul 1999, banii din Sanatate au fost directionati, prin diverse manevre legislative, catre bugetul de stat. Intre timp, in fiecare an, cind Finantele proiectau bugetul, aveau grija sa previzioneze ca in Sanatate se vor cheltui bani mai putini decit se vor stringe, desi experienta arata ca lucrurile stau exact invers.

Astfel raminea un excedent artificial care la inceput era de 2618,8 miliarde de lei (1999), a crescut apoi de aproape patru ori in 2001 si a ajuns la 15.267,6 miliarde de lei in 2002. Nimeni n-a putut demonstra vreodata, cu un simplu extras de cont, ca acesti bani stau pur si simplu la Trezorerie, desi ministrii Sanatatii si presedintii Casei Nationale se jurau ca nimeni nu se atinge de ei. Fostul vicepresedinte al CNAS, Adrian Cojocaru, si reprezentantii distribuitorilor au acuzat insa guvernul Nastase ca excedentul din Sanatate a fost folosit pentru acoperirea altor gauri sau pentru finantarea unor programe sociale noi.

Banii au mers pe pensii

Citeste si:

In paralel cu cresterea datoriilor din sistem au aparut noi lovituri la banii Sanatatii. Una dintre ele a fost la inceputul anului 2003, cind pensionarilor nu li s-a mai oprit contributia de 7%. Banii nu s-au regasit in pensii individuale mai mari, ci cu ei s-au platit mai multe pensii. In acel an, bugetul Casei a fost vitregit de 8.000 de miliarde de lei, exact cit insumau datoriile la sfirsitul anului. Simultan, a fost declansata o alta pomana, "cornul si laptele", urmata, in 2004, de un alt boom financiar neprevazut, compensarea cu 90 la suta a medicamentelor pentru pensionari. Se poate spune ca, desi putini si adunati la timp, banii Sanatatii au fost folositi cu buna stiinta in anii trecuti si pentru acordarea unor avantaje sociale, fie pentru copii, fie pentru batrini.

Subfinantarea continua

Ca exemplu ca subfinantarea sistemului continua, pentru anul 2005, CNAS a estimat ca este necesar un buget de 110 mii de miliarde de lei. Numai ca nu s-a tinut cont de nevoile din sistem si, ca si in anii trecuti, sumele alocate au fost mult mai mici. "Casele de asigurari de sanatate judetene au solicitat 110 mii de miliarde de lei. In urma negocierilor am cazut de acord sa cerem de la Ministerul Finantelor 92 de mii de miliarde de lei, dar s-au alocat doar 76 de mii de miliarde de lei", declara Vasile Ciurchea, director general al CNAS.

Nota de plata pentru marile pomeni

In perioada in care bugetele sociale ramineau cu excedent, statul a reusit sa gaseasca modalitati populiste de-a cheltui banii. In fiecare an s-au dat subventii pentru caldura, atit producatorilor, cit si beneficiarilor. Iarna trecuta, doar cupoanele au costat 4.000 de miliarde de lei. Subventiile pentru agricultori au inghitit alte 12.000 de miliarde. Asta, in timp ce faimosul program cornul si laptele a costat cu totul peste 6.000 de miliarde de lei. La aceeasi valoare s-a ridicat si programul de construire a 400 de sali de sport.