Cu cinci minute inainte de inceperea festivitatii, sala de ceremonii a Institutului National pare ca s-a transformat intr-un veritabil Turn Babel: femei cu fata acoperita de valuri schimba amabilitati cu barbati de culoare, copii arabi se joaca printre scaune in compania unor tovarasi negri, iranieni stau alaturi de irakieni. Toti, insa, vorbesc in romana, iar asta pare ca le da incredere.

„Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman. Sa apar drepturile si interesele nationale. Sa respect Constitutia si legile Romaniei”, au repetat in cor cei aproximativ 200 de straini care au devenit cetateni romani, in aplauzele rudelor si prietenilor.

„Astazi au fost chemate aproximativ 200 de persoane. Nu stiu exact cate persoane au depus efectiv juramantul, pentru ca unele dintre ele lipsesc. Cei mai multi sunt etnici romani din republica Moldova, de dincolo de Prut si intr-o proportie cu mult mai mica, persoane din Irak, Liban, Iordania, Iran si chiar si din Italia”, a declarat directorul Directiei Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, Dan Sfarna.

Prezent la ceremonie, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, i-a felicitat pe cei prezenti si i-a indemnat sa aiba grija de noua lor tara si sa dea dovada ca vor deveni „buni romani”.

Nu credeam ca o sa se intample minunea asta. Parca e un vis. Cred ca este principalul moment din viata noastra. De sase ani asteptam aceasta minune. Deocamdata nu locuiesc in Romania, dar pe parcurs ne vom transfera aici. Vreau sa iau si sotul si copiii cu mine. As vrea si eu sa lucrez aici. Sper sa avem un trai mai bun, o noua viata”, spune cu ochii in lacrimi Zinovia, o moldoveanca de peste Prut.
De fapt, majoritatea moldovenilor care au obtinut joi cetatenia romana au spus ca aceasta reprezinta sansa lor intr-o viata mai buna si o posibilitate de a munci in strainatate, intr-una din tarile Uniunii Europene.

In afara celor de pe peste Prut, toti ceilalti pareau mult mai degajati, dorinta lor de a deveni romani nefiind legata de aspectele materiale, ci pur si simplu pentru ca „s-au indragostit de Romania”.

Citeste si:

”Eu sunt in Romania din 23 martie 1995 si pe data de 5 decembrie 2007 am inaintat cerere pentru obtinerea cetateniei. Eu am ajuns in Romania pentru a studia. Eu am venit sa studiez la Politehnica, la electronica si telecomunicatii. Eu lucrez acum in constructii, unde sunt director general. Am o sotie si un copil. Imi place foarte mult in Romania. Eu sunt din Congo. Ma simt foarte bine si ma bucur ca de astazi sunt cu actele in regula si pot trai in aceasta tara minunata. Nu am mai fost demult in Congo. O sa ma duc la vara daca se poate”, marturiseste jovial Mboumba Bakabana Gaston Bienvenu, intr-o perfecta romana, in timp ce-si tine mandru in piept certificatul de roman.

Bienvenu se declara si cunoscator al istoriei recente a Romaniei. „Eu cred ca tara se indreapta din ce in ce mai bine. S-a vazut evolutia din 1990, cand a venit democratie, zi de zi se schimba in bine”, afirma cu tarie congolezul.

Pentru a deveni cetateni romani, stranii trebuie sa dea si un examen, care pentru cei mai multi dintre ei a insemnat doar o formalitate.

„Am dat test la geografie, istorie si sport. Dar si din Constitutie. M-am descurcat bine, am fost super”, spune turcul Alper, completat de o alta femeie, de origine irakiana: „Examenul a fost foarte usor, probleme au mai fost cu actele. Romaneste am invatat foarte repede, atat timp cat sunt aici”.

Directorul Directiei Cetatenie, Dan Sfarna, a precizat ca proba pentru obtinerea cetateniei consta de fapt „intr-o singura discutie, in care se verifica cunostintele de cultura, de civilizatie romaneasca, cunoasterea Constitutiei si a imnului national”. Sfarna a mai spus ca, in urma schimbarii legislatiei in domeniu, a scazut si timpul de obtinere a cetateniei, in prezent un strain putand deveni cetatean roman in 12-14 luni de la data depunerii cererii.