Strategia redactata de presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniile educatiei si cercetarii si fost ministru democrat al Educatiei in Guvernul Tariceanu, Mircea Miclea, a fost elaborata pe baza propunerilor primite din partea mai multor semnatari ai Pactului National pentru Educatie: trei federatii sindicale de profil, trei partide politice parlamentare, PRM, UDMR si PD-L si opt asociatii, care au raspuns solicitarii de a participa la crearea strategiei.

Strategia, supusa dezbaterii publice spre amendare si imbunatatire, cuprinde masuri concrete si termene de realizare a modernizarii sistemului de invatamant, vizand toate etapele educatiei, de la educatia timpurie: crese si gradinite, la cei 10 ani de invatamant obligatoriu, liceu si pana la nivelul superior si de cercetare, in conditiile in care "sistemul educational actual are mari probmele de eficienta, echitate, calitate si relevanta pentru economia cunoasterii".

Raportul cuprinde, punctual, obiective pentru imbunatatirea sistemului educational din Romania asa incat acesta sa raspunda cerintelor minime ale unei societati si economii europene, care merg de la regandirea invatamantului timpuriu pana la restructurarea invatamantului superior, pornind de la realitatea ca performantelor elevilor romani la testele internationale (PISA, PIRLS, TIMSS) se situeaza sub media europeana. Astfel, raportul propune ca obiective intrarea Romaniei in topul primelor 10 tari ale lumii ca rezultate la testele internationale, reducerea ratei abandonului scolar, cresterea calitatii cadrelor didactice dar si a unitatilor din sistemul de invatamant, cel putin trei universitati romanesti in topul primelor 500 de universitati din lume, descentralizarea sistemului, cresterea ratei de participare la educatia permanenta.
Comisia sustine, ca masura de restructurare a invatamantului preuniversitar, necesitatea reorganizarii ciclurilor de invatamant, asa incat, cei 10 ani de invatamant obligatoriu: un an pregatitor, patru ani de invatamant primar si cinci de invatamant gimnazial, sa nu mai fie intrerupti, in clasa a VIII-a de testarea nationala. Comisia propune ca, la finalul celor 10 ani, sa existe un examen de certificare, si nu de selectie, adica "admis" sau "respins". In continuarea invatamantului obligatoriu, statul urmeaza sa finanteze intergral scolarizarea tuturor elevilor admisi la licee. Examenul de Bacalaureat va verifica gradul de dezvoltare a competentelor cheie si specifice profilului fiecarui liceu.

Dincolo de importanta celor 13 ani de invatamant obligatoriu si liceal, asigurat de stat in mod generalizat si gratuit, educatia timpurie trebuie sa devina, potrivit raportului, bun public si necesita o atentie speciala. Astfel, si aici statul va acoperi daca nu integral, majoritar, costurile legate de educatia timpurie a copiilor, in crese si gradinite.

De altfel, Comisia sustine stabilirea responsabilitatii unui minister sau a unei agentii nationale pentru implementarea si coordonarea tuturor programelor de educatie timpurie. In raport se prevede si dezvoltarea programelor de studii universitare pentru pregatirea personalului didactic pentru copiii de 0-3 ani. Raportul incurajaza si parteneriatul public-privat in ofertarea de servicii pentru educatia timpurie.
Comisia cosidera ca este nevoie de "implementarea unui curriculum flexibil si centrat pe competentele necesare dezvoltatii personale si economiei cunoasterii", si a stabilit opt competente-cheie pe care trebuie axata educatia unui elev. In acest context, este nevoie si de "masiva si urgenta formare a cadrelor didactice si a directorilor de scoli". "Degeaba contram curriculumul pe competente daca profesorii nu vor sti cum sa le implementeze in activitatea lor zilnica de predare, invatare si evaluare", se arata in raport. O alta masura ce vizeaza imbunatatirea calitatii personalului didactic presupune o crestere substantiala a salarizarii, corelata cu cresterea pretentiilor fata de prestatia didactica, dar si o crestere a calitatii formarii initiale si continue.

Citeste si:

Raportul prevede si digitalizarea curriculumului, ceea ce inseamna ca Ministerul Educatiei trebuie sa creeze o Biblioteca Virtuala multimedia care sa acopere integral continuturile care se predau elevilor si resursele de invatare necesare.

Un alt palier vizat de Comisie pentru imbunatatirea sistemului de invatamant din Romania este descentralizarea si repozitionarea scolii in societate, proces ce trebuie accelerat pentru ca procentul de 6% din PIB acordat educatiei sa fie folosit eficient.

"Cel mai prost lucru este o infuzie masiva de bani intr-un sistem de invatamant neferormat, neresponsabilizat prin descentralizare", se arata in raport. Descentralizarea, precizeaza Comisia, trebuie sa vizeze toate componentele ei: financiara, resurse umane si curriculum. De altfel, Comisia propune finantarea per elev-adica toate costurile educarii unui elev trebuie cuprinse intr-o formula transparenta.
Comisia considera ca este necesara si repozitionarea scolii din punct de vedere social, una dintre modalitati fiind extinderea activitatii acesteia si dupa orele de curs, cu activitati sportive, de agrement, dar si incurajarea voluntariatul, parteneriatele cu ONG-urile, implicarea activa a elevilor in viata sociala. Alt obiectiv il constituie transformarea educatiei permanente intr-o practica sociala curenta si cresterea ratei de participare a adultilor la educatia permanenta, avand in vedere ca, in momentul de fata, aceasta practica este, in Romania, aproape inexistenta.

In raport se mai prevede si constituirea unui cont bancar personal de educatie pentru fiecare nou-nascut din Romania, statul urmand sa deschida acest cont si sa faca primul depozit de 500 de euro, care va fi apoi alimentat de parinti anual si utilizat de titular dupa varsta de 16 ani in scopuri strict educationale.
In privinta invatamantului superior, Comisia sustine diferentierea universitatilor in patru categorii: de cercetare intensiva, de educatie si cercetare, de educatie si vocationale. De asemenea, se prevede infiintarea unui institut de cercetare, inovare si studii avansate in stiinte si tehnologie care sa grupeze elitele de cercetare din tara si diaspora.