Medicii care au lucrat cu acest produs au declarat insa pentru “Gardianul” ca li s-a parut ciudat ca pachetele de ata nu aveau inscriptionata sigla CE, deci nu aveau certificat de conformitate european. Firma importatoare recunoaste ca ata nu purta marcajul respectiv, dar sustine ca avea o aprobare de la Ministerul Sanatatii, caruia ii inaintase in 2004 dosarul pentru inregistrare.

Scopul certificarii CE este de a scuti tara utilizatoare de a mai testa loturile, care sunt verificate dupa norme stricte, la nivel european. Certificatul garanteaza respectarea procedurilor europene de asigurare a calitatii si securitatii produselor. Aprobarea din 2004 nu mai putea fi folosita, desi ministerul ii acordase 5 ani de valabilitate, pentru ca de la 1 ianuarie 2007, data intrarii in UE, se aplica o hotarare de guvern care impunea normele europene.

Directorii de spitale aveau obligatia de a verifica atat cantitatea, cat si calitatea produselor achizitionate. Ei trebuiau sa cunoasca HG 911/2005, care prevede ca introducerea pe piata sau punerea in functiune a dispozitivelor trebuie sa poarte marcajul european de conformitate CE. Ata chirurgicala suspecta de contaminare purta doar marcajul CS, marcaj ce semnifica ca produsul este steril, dar nu si testat.