Podul care leaga localitatile prahovene Campina si Cornu s-a prabusit violent in apa, dupa ce debitul paraului Campinita a crescut mai mult decat de obicei. Inaugurat cu mare fast in urma cu patru ani, podul i-a lasat pe locuitorii asezarii de vacanta a fostului premier, Adrian Nastase, fara nici o legatura cu principalul oras din zona. Retraind parca epoca marelui conducator, oamenii spun ca edificiul a fost facut in mare graba, printr-o munca de mantuiala, spre a-i servi cat mai repede principalului proprietar de oua de la Cornu.

Constructia a cedat din cauza unei viituri produse pe paraul Campinita. Totul a inceput sambata, cand in structura au aparut primele fisuri. Duminica, podul, in lungime de peste 20 de metri, s-a rupt pur si simplu de la jumatate si s-a prabusit in apa, dupa ce unul dintre cei doi piloni a cedat. Autoritatile locale au izolat imediat zona si au semnalizat rutier avaria. Constructia peste paraul Campinita era vitala pentru localnicii din zona si in special pentru cei din Cornu. Majoritatea lucreaza si isi fac aprovizionarea in Campina si sunt nevoiti acum sa ocoleasca mai bine de sase kilometri

Cine e vinovat?!

Nimeni nu-si poate explica ce anume a dus la surparea lucrarii care era considerata, pana acum, una dintre cele mai importante investitii de pe Valea Prahovei. Oamenii din zona sustin ca vina apartine in exclusivitate constructorului. Grabit sa finiseze podul care leaga Campina de Cornu, comuna in care fostul premier, Adrian Nastase, isi are resedinta de vacanta, executantul lucrarilor nu ar fi respectat normele impuse in constructii, spun localnicii.

"Mi se pare curios cum podul nu a rezistat acestei viituri, desi era refacut acum patru ani. In perioada urmatoare, vom alege o firma autorizata, care sa faca o expertiza pentru a descoperi daca proiectantul sau constructorul au facut ceva ilegal. Este prematur sa spunem cine este de vina", a declarat Horia Tiseanu, primarul orasului Campina, al carui consiliu local s-a ocupat in mod direct de realizarea acestui obiectiv.
Tiseanu sustine ca podul exista inca dinainte de 1989, insa constructia a fost puternic afectata in 1997 de inundatii si alunecari de teren. De atunci, traficul a fost restrictionat, fiind permis doar accesul masinilor mici. In 2000, Consiliul Judetean Prahova si Primaria Campina au luat decizia refacerii podului, lucrarile fiind demarate un an mai tarziu. Au urmat patru luni de chinuri si zbateri, gen Mesterul Manole, santierul fiind distrus, la un moment dat, de o viitura. Mircea Cosma, presedintele CJ Prahova, din acea vreme, coleg de partid cu premierul Adrian Nastase, declara la inceperea lucrarilor ca se va munci cu viteza a cincea pentru a fi terminat cat se poate de repede. "Munca la viteza a cincea se pare ca a fost de mantuiala", spune acum primarul din Campina, de sorginte liberala.

Cine a dat banii?!

Podul a fost finalizat si inaugurat cu mare fast in a doua parte a anului 2001, in prezenta presedintelui CJ Prahova si a prefectului Marian Saniuta, viitorul ministru de Interne. Potrivit lui Horia Tiseanu, investitia s-a ridicat la 2,8 miliarde de lei, 1,8 miliarde provenind din bugetul Primariei Campina, iar restul din fondurile consiliului judetean.

Actualul presedinte al CJ Prahova, Florin Anghel, care provine si el tot din randul liberalilor, afirma ca problemele in privinta podului de la Cornu sunt mult mai grave. "Noi n-am regasit nicaieri in bugetul consiliului judetean pe 2001 fondurile care au fost alocate pentru refacerea podului. Stim doar ca s-au cheltuit 2,8 miliarde de lei, o parte reprezentand contributia primariei Campina. Banii astia erau oricum insuficienti pentru o lucrare de o asemenea amploare. Practic, proiectantul si constructorul au primit o comanda subfinantata si li s-a spus sa faca tot ce se poate mai bun din banii astia. S-au consolidat cele doua maluri, s-a umblat putin, dar foarte putin, la cei doi piloni si s-a investit mult in partea rutiera", ne-a declarat Florin Anghel.

Calcule tehnice depasite de natura

Varianta este respinsa categoric de proiectantul constructiei, societatea bucuresteana Consitrans. "Noi am cerut atunci bani pentru un pod nou. Ar fi costat 5 miliarde de lei. S-a dorit doar reabilitarea podului, pentru care, in baza proiectului, s-au cheltuit aproape 3 miliarde de lei. Proiectul n-a avut nici o greseala, lucrarile s-au executat corect. Problema este ca nivelul si viteza de curgere a paraului a crescut cu mult peste prognoza tehnica, depasind de cateva ori calculul hidraulic al constructiei. Apa a tras balastul de sub unul dintre piloni, iar podul a cedat", ne-a declarat Marian Borodi, inginer poduri.


Despre autor:

Sursa: Realitatearomaneasca.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.