Inchiderea spitalelor, provocata de un management defectuos al lui Cinteza, pare sa faca parte dintr-un scenariu destul de alambicat, personajele fiind liberalul ministru al sanatatii, Mircea Cinteza, si firma Medist SA, administrata si patronata de fostul secretar de stat al Ministerului Sanatatii, Sebastian Vladescu, si sotia sa. Pentru unitatile sanitare din Romania a inceput deja numaratoarea inversa. Materialele sanitare mai ajung doar pentru cateva zile.

De ieri, Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale, care cuprinde 47 de firme ce asigura peste 85% din necesarul pentru spitale, a decis sa nu mai furnizeze nici un fel de material medical. Criza era preexistenta, pentru ca, in ultima vreme, aprovizionarea s-a facut la niveluri scazute, din cauza incapacitatii firmelor de a mai credita sistemul sanitar. Reactia ministrului sanatatii, Mircea Cinteza, in fata acestei situatii de criza, a fost cel putin surprinzatoare. Acesta a amenintat ca-i va pedepsi pe directorii de spitale care au indraznit sa nu achite banii datorati furnizorilor si ca va constitui o comisie de ancheta.

Nu este lipsit de importanta "amanuntul" ca firma Medist, care este unul dintre membrii Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale ce au anuntat sistarea livrarii pansamentelor si a altor produse sanitare, are ca principal obiect de activitate taman comercializarea, catre spitalele patriei, a echipamentelor si aparaturii medicale. Mai mult, pus in fata acestei crize previzibile, avand in vedere austeritatea bugetara, "managerul Sanatatii", ministrul Cinteza, a gasit "solutia", destituirea directorilor de spitale "incapabili", adica aceia care nu au reusit sa achite datoriile, inclusiv firmei Medist.

La sfarsitul acestei saptamani, spitalele din Romania isi vor inchide portile. Fara materiale sanitare, adica fese sterile, pansamente si reactivi, unitatile medicale nu mai pot functiona. Blocajul a fost pregatit din 8 aprilie a.c., cand Mircea Cinteza a semnat un Ordin pentru aprobarea metodologiei de decontare a obligatiilor restante ale unitatilor sanitare fata de furnizorii de produse medicale. Potrivit acestuia, plata urma sa se faca esalonat, dupa un grafic bine stabilit, urmand ca, pana la 30 aprilie 2005, sa fie achitate integral toate datoriile restante din 2003 si 2004.

Pana aici totul suna bine, numai ca Cinteza le-a impus directorilor de spitale sa achite aceste datorii din bugetul pe 2005 fara sa primeasca un leu in plus pentru debitele din grafic. Intrebat atunci cum crede ca se vor descurca sefii unitatilor sanitare, ministrul sanatatii a precizat ca, potrivit estimarilor facute, daca se vor gospodari mai bine, directorii de spitale vor putea sa achite banii. Consecintele au fost previzibile. Graficul nu a fost respectat, iar Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale a sistat, la fel de previzibil, livrarile, in semn de protest.

Furnizorii risca sa piarda contractele

Potrivit ultimului comunicat remis presei de catre Ministerul Sanatatii, suma care a fost stipulata in Protocolul incheiat intre MS, AFPM si CNAS, care reprezinta datoriile unitatilor medicale pentru produsele primite in 2003 si 2004, este de 811 miliarde de lei si a fost angajata legal de directorii de spitale. Dar mai exista o alta, de 300 miliarde de lei, care reprezinta contracte angajate in afara bugetelor. "Pana la finalizarea negocierii protocolului, au fost platite 507 miliarde de lei si au ramas de plata, pana la 30 aprilie 2005, 304 miliarde de lei, din care au fost deja achitate 104 miliarde de lei", se arata in comunicatul MS.

Citeste si:

In acelasi document se mai precizeaza ca au ramas de achitat aproximativ 200 miliarde de lei. In plus, Ministerul Sanatatii a dispus realizarea unei centralizari a platilor restante care nu fac obiectul unor litigii si a platilor aflate in litigiu din cauza calitatii necorespunzatoare a materialelor. Si asta deoarece, spun oficialii MS, unele spitale au invocat ca motiv de neplata a restantelor existenta unor litigii cu furnizorii de materiale sanitare, care au livrat materiale la calitate necorespunzatoare.

De remarcat ca, potrivit comunicatului MS, firmele care nu vor furniza materialele contractate catre spitalele care nu au datorii vor pierde aceste contracte, urmand ca ministerul sa preia livrarea materialelor respective prin intermediul companiilor strategice la care este actionar, pana la organizarea unor noi licitatii. Decizia ministrului Cinteza, de a anula contractele firmelor care nu mai pot credita sistemul sanitar, intrece orice imaginatie. Dar poate ca si in spatele acesteia se ascund interese obscure.

Ministerul nu are tehnicieni

Sumele datorate anuntate de Ministerul Sanatatii nu corespund cu cele aflate in evidentele AFPM, care depasesc 1.000 miliarde de lei. Iar pana la data de 3 mai 2005, nu se platisera decat 65 miliarde de lei, adica nici 10% din datorii, afirma reprezentantii asociatiei. "Daca se constatau probleme de calitate la materialele sanitare livrate de firmele asociatiei exista posibilitatea rezilierii contractelor, dar si a refuzului de receptie a unor produse necorespunzatoare. Este adevarat ca unele produse nu au fost de calitate, dar aici Ministerul Sanatatii este vinovat, pentru ca a vrut pretul minim, adica marfa adusa din China si India.

In legatura cu parametrii produselor, trebuie spus ca ministerul nu are specialisti si ar trebui sa invete sa faca specificatii tehnice corecte si corespunzatoare si dupa aceea sa ne reproseze ca nu le-am respectat", ne-a declarat Ion Ciceala, director executiv al Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale. Acesta a mai afirmat ca firmele din asociatie nu mai pot finanta importurile de produse medicale. La noi se primesc banii dupa un an si patru luni, timp in care se platesc TVA si dari la stat. Acesta este furt calificat la nivel de stat", a adaugat Ion Ciceala.

Despre neconcordanta dintre sumele ministerului si ale asociatiei, Cristian Hotoboc, presedintele AFPM, a precizat ca este vorba despre contracte incheiate de spitale peste bugetul aprobat de casele de asigurari, aprovizionarea cu materiale sanitare fiind vitala pentru aceste unitati. "Pe noi nu ne intereseaza acest aspect. Am incheiat contracte pe baza unor licitatii electronice si ele trebuie respectate. Noi nu am avut plafoane sau contracte cu casele de asigurari, cum au farmacistii la medicamentele compensate si gratuite", a declarat presedintele AFPM.