"Analizand hotararea instantei de fond, cu privire la solutionarea laturii civile, Curtea constata ca aceasta cuprinde numeroase greseli care fac aproape imposibila punerea ei in executare de catre partile civile", se arata in motivarea deciziei magistratilor.

Astfel, potrivit Curtii de Apel Bucuresti (CAB), unele parti civile apar, in mod gresit, de cate doua, trei, pana la sapte sau chiar opt ori, cu acelasi numar de unitati de fond. "Totodata, Tribunalul a acordat unor parti civile despagubiri corespunzatoare unui numar exagerat de unitati de fond, mergand pana la ordinul zecilor de milioane, desi este lesne de observat ca partile civile nu sunt in posesia unor astfel de carnete de investitor, verificarile efectuate demonstrand acest lucru", mai sustin magistratii CAB, citati de NewsIn.

In motivarea deciziei din 18 iunie, se subliniaza faptul ca Tribunalul Bucuresti nu a stabilit in nici un fel modalitatile de despagubire a partilor civile.

Potrivit magistratilor Curtii de Apel, o serie dintre apelantii parti civile au aratat ca Tribunalul Bucuresti a mentionat gresit numarul de unitati de fond ce li se cuvenea si rezulta din carnetul de investitor al fiecaruia. "In loc sa se lucreze pe baza de date existenta, iar modificarile asupra numelor, adreselor sau alte elemente ce s-au schimbat cu privire la partile civile sa se realizeze asupra datelor deja existente, s-a procedat la intocmirea unei alte baze in care datele au fost introduse haotic, ceea ce a determinat inscrierea de mai multe ori a aceleiasi persoane sau mentinerea aceleiasi persoane cu nume sau adrese gresite", sustin magistratii CAB.

De asemenea, Tribunalul a dispus obligarea inculpatilor si a partilor responsabile civilmente la despagubiri catre partile care au renuntat la pretentiile civile, se mai arata in motivarea CAB. Pe de alta parte, tot Tribunalul a omis sa se pronunte pe cererile de constituire de parte civila formulate in cauza, se precizeaza in aceeasi motivare.

Situatia investitorilor este neclara si din cauza faptului ca datele de stare civila ale investitorilor s-au modificat de la data depunerii sesizarilor si plangerilor la organele de urmarire penala. Ori, constata Curtea de Apel, "in cuprinsul sentintei penale, partile civile au fost identificate doar prin nume si adresa, elemente de identificare care nu sunt definitive si care, asa cum s-a aratat, au suferit unele modificari in timp".

In concluzie, Curtea de Apel constata ca, "dat fiind si numarul mare al investitorilor, de peste 130.000 de persoane", nu se poate stabili cu certitudine numarul corect de unitati de fond si carnetele de investitor apartinand fiecarei parti civile, mai ales in conditiile in care tribunalul "nu a avut nici macar o baza de date corecta, desi aceasta exista, pe suport informatic si de hartie, la urmarirea penala".

Citeste si:

Pentru a evita prejudicierea partilor civile, Curtea de Apel a decis inlaturarea din dispozitivul sentintei penale apelate mentiunile fiecarei parti civile cu privire la numarul de unitati de fond detinute, urmand ca despagubirile sa se acorde dupa cum rezulta din cuprinsul carnetelor de investitor, confirmarilor de sold, ordinelor de plata, chitantelor si altor acte doveditoare.

Prabusirea Fondului National de Investitii (FNI) s-a datorat nu ca urmare a riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investitii, ci ca urmare a activitatii infractionale desfasurate de inculpati, constata Curtea de Apel. In consecinta, "valoarea la care urmeaza a fi despagubiti investitorii constituiti parte civila in cauza nu va fi cea de 103.720 lei, valoarea afisata la data caderii Fondului – valoare ce nu corespundea realitatii, nici cea mentionata in expertiza de 7060 lei, care era valoarea reala, rezultata din calcule contabile, ci la valoarea initial investita de catre partile civile, acestea fiind prejudiciul efectiv suferit. Aceste sume vor fi indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000", au mai decis magistratii CAB.

Curtea de Apel a apreciat ca in procesul FNi nu poate fi vorba despre obtinerea unor daune morale, drept pentru care a respins apelurile declarate de 2.889 parti civile. Pe aceleasi considerente, au fost respinse si actiunile introduse de Asociatia Investitorilor Pagubiti FNI – Braila, Asociatia Pagubitilor FNI – Cugir, Asociatia Persoanelor Pagubite de catre FNI si FNA Satu Mare.

Pe de alta parte, Curtea de Apel a admis apelurile declarate de 2.776 parti civile, care au fost omise de tribunal la acordarea despagubirilor civile.

Cu privire la cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelurilor, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca fiecare parte civila careia i s-a respins calea de atac sa fie obligata la plata a cate 50 lei cheltuieli judiciare catre stat. Restul sumei, de 548.970,7 lei, a ramas in sarcina statului.

Curtea de Apel Bucuresti a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas, in data de 18 iunie, la 10 ani de inchisoare, pentru inselaciune si abuz in serviciu, decizie care o inlocuieste pe cea data de Tribunal in 2007, prin care fostul administrator al SOV Invest a primit 13 ani de detentie in cazul FNI. Hotararea nu este definitiva. Magistratii Curtii de Apel au decis la aceeasi data ca fiecare inculpat din dosarul FNI sa raspunda pentru perioada in care si-a desfasurat activitatea infractionala, dupa cum urmeaza: Ioana Maria Vlas pentru perioada 24 august 1998 – decembrie 1999 si martie 2000 – 24 mai 2000; Gavril Batran pentru perioada decembrie 1999 – februarie 2000; Marius Andrei pentru perioada 21 august 1998 – 2 martie 2000; Mihaela Sima pentru perioada 1997 – 31 martie 2000; Marian Petrescu pentru perioada 13 martie 2007 – 24 august 1998; Nicolae Popa si ceilalti pentru toata perioada de functionare a FNI.