Numarul gastilor de cartier a scazut fie pentru ca membrii acestora au fost arestati, fie pentru ca ei fac "naveta" in strainatate pentru a comite infractiuni. Pe de alta parte,"baietii de cartier" s-au reunit in grupuri care, de regula, isi petrec timpul la coltul strazii, drogandu-se ori consumand alcool, iar atunci cand nu au bani, pentru a-si asigura doza zilnica, talharesc, fura din locuinte ori sparg masini, se mai arata in studiu.

De asemenea, scandalurile si actele de violenta stradala ii au, in general, in prim plan, tot pe membrii gastilor de cartier ori a grupurilor de la "coltul strazii".

Politistii spun ca atat gastile de cartier cat si gruparile de la coltul strazii au suferit transformari in ultimii ani. S-a mai constatat, totodata, ca infractiunile comise de membrii acestora au la baza consumul de droguri ori alcool.

Situatia Departamentului Analiza si Prevenirea Criminalitatii al Politiei Capitalei prezinta evolutia acestui fenomen in anii 2006, 2007 si 2008, iar concluziile arata ca bandele identificate si destructurate de politisti sunt inlocuite rapid de altele.

In 2006, existau in Bucuresti, conform statisticilor Politiei Capitalei, 89 de gasti de cartier, iar un an mai tarziu, erau identificate si supravegheate un numar de 83.

Ultimul "recensamant" contorizat de politisti, pe acest segment, arata ca, in prezent, isi mai fac simtita prezenta 54 de gasti de cartier.

Pentru membrii gastilor de cartier, spun politistii, "munca nu este considerata o vocatie, ci un mijloc de a castiga bani care poate fi inlocuit cu activitati ce produc venituri mult mai mari si mult mai usor, indiferent daca sunt ilegale". Mai mult, membrii gastilor resping orice forma de autoritate si se revolta impotriva oricarei forme institutionale, sfidandu-le prin acte de vandalism ori distrugere.

Profilul socio-psihologic intocmit de politisti releva faptul ca persoanele tinere "etichetate" ca facand parte dintr-o asemenea grupare vor cauta compania celor care poarta aceeasi eticheta si, mai grav, vor fugi de responsabilitati si obligatii in mediul in care traiesc.

Citeste si:

Multi dintre cei care fac parte dintr-o astfel de gasca apreciaza actele de teribilism ca fiind acte de barbatie, care dovedesc duritate si sunt mereu in cautare de senzatii tari. De asemenea, mai toti resping orice idee provenita de la persoane mai mari de 30 de ani, in care "nu poti avea incredere".

Pe langa specializarea in activitati infractionale, politistii au observat ca exista o rivalitate acuta intre gasti si ca deseori au lupte intre subculturi. Prea putine dintre aceste lupte ajung sa fie anuntate politistilor, arata studiul.

In ceea ce priveste grupurile de tip "colt de strada", analiza politiei specifica faptul ca in anul 2006 existau 51 de astfel de gasti, iar in 2007, numarul lor scazuse la 44.

In 2008, politistii au identificat si au sub supraveghere 68 de astfel de grupuri. Cresterea este explicata de politisti prin dorinta tinerilor de a accede la stiluri de viata superioare categoriei din care fac parte. Astfel, cei care abandoneaza scoala si fug de acasa sunt candidatii ideali pentru a se alatura grupurilor de la "coltul strazii".

De asemenea, saracia, somajul, lipsa locurilor de munca, lipsa resurselor si conditiile mizere de locuit "arunca" tinerii in mijlocul gastilor ori grupurilor de la "coltul strazii". Cei mai multi dintre membrii acestor grupuri, mai spun politistii, adopta, prin invatare si imitare, comportamente teribiliste si o conduita care ii conduce spre infractionalitate.

In 2007, politistii au reusit sa-i separe pe membrii a 83 de gasti de cartier si grupuri care isi faceau "veacul" in coltul strazii, in vreme ce in anul 2006, doar 40 de grupuri au fost separate. Multi dintre membrii acestor bande au ajuns dupa gratii pentru savarsirea mai multor infractiuni.

In sectoarele 1 si 6 au fost identificate si destructurate cele mai multe grupari de acest gen, iar analiza prezentata de Departamentului Analiza si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Politiei Capitalei arata ca, in aceste sectoare, criminalitatea si infractionalitatea a fost mai mare decat in celelalte.

O alta concluzie a politistilor este ca fenomenul consumului de droguri in cadrul acestor grupuri s-a accentuat, iar fata de anii trecuti, in 2008, s-a constatat ca infractiunile sunt comise in alte zone decat in cele in care membrii gruparilor traiesc.