Muzeul National de Arta al Romaniei va initia lucrari de restaurare pentru refacerea unui etaj care sa adaposteasca doua colectii ale institutiei, de arta decorativa europeana si de arta orientala, care vor avea expunere permanenta.

Cele doua galerii vor fi deschise prin desfasurarea proiectului "Restore the beauty", care presupune lucrari de reamenajare de trei ani. Acestea vor putea fi initiate de muzeu in urma campaniei de strangere de fonduri, soldata cu acumularea sumei de aproximativ 1.600.000 de euro.

Colectia de arta decorativa a Muzeului National de Arta al Romaniei este cea mai importanta colectie de acest gen din tara. Ea numara in prezent aproximativ 10.000 de piese de arta europeana, inclusiv romaneasca, provenind din colectia regala, din colectii particulare de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, ca si din achizitii si din donatii. Colectia de arta decorativa este suficient de variata pentru a ilustra creatia diferitelor scoli europene precum si evolutia tehnicilor, a stilurilor si influentelor reciproce.

Tapiseriile acopera o perioada cuprinsa intre secolele XVI-XIX si reprezinta subiecte mitologice, scene de gen sau verduri. Valoarea lor este datorata renumitelor ateliere in care au fost lucrate: Bruxelles, Audenarde, Lille, Beauvais, Aubusson, Paris, precum si unor mari creatori de cartoane ca Jacob Jordaens sau Jean-Baptiste Le Prince.

Diversitatea pieselor de mobilier ofera o imagine cuprinzatoare a stilurilor europene si a evolutiei tehnicilor de decorare. Arta franceza a mobilierului se reflecta in eleganta pieselor stil Ludovic al XV-lea si Ludovic al XVI-lea precum si in fragilitatea pieselor Art Nouveau.

Admirabila este sobrietatea mobilierului german, reprezentat prin piese de buna calitate, soliditatea casonelor italiene, dar si pretiozitatea intarsiilor cu fildes a mobilierului de scoala milaneza, sau arta incomparabila a marchetariei realizate de ebenistii olandezi.

Ceramica este si ea bine reprezentata prin piese de portelan, faianta si gresie din secolele XVII-XX, executate in centre renumite ca Sèvres, Napoli, Meissen, Dresda, Alt Wien, Royal Copenhagen, Wedgewood etc.

Sectia de arta decorativa detine, de asemenea, o colectie de ceasuri precum si piese de argintarie executate la Augsburg, Berlin sau Nürnberg.

In domeniul sticlariei, printre exemplarele Art Nouveau si Art Déco, se afla unicate ce poarta semnaturi celebre: Emile Gallé, Fratii Daum, Gabriel Argi Rousseau, René Lalique.

Sectia de arta orientala si-a capatat autonomia abia in anul 1990, cand desprinderea sa de Galeria de arta europeana a consfintit printr-un act administrativ o mai veche stare de fapt: existenta in cadrul Galeriei a unei colectii (cca 4500 obiecte) specializate in arta orientala. Sectia insumeaza acum cel mai reprezentativ lot de piese din Orientul islamic, China si Japonia, aflat in posesia unui muzeu din Romania.

Colectia de arta orientala a crescut lent, in jurul a doua zone majore de interes cultural: zona de arta islamica si cea reprezentata de artele Chinei si Japoniei.

Contactul nemijlocit - pe parcursul mai multor secole - al tarilor romane cu Orientul islamic a marcat viata intregii societatii determinand adoptarea si raspandirea unor obiceiuri orientale, tipuri de vesminte, obiecte din interiorul locuintei, motive de decor in arhitectura laica si religioasa.

Interesul cultural fata de Orient se va naste in secolul al XIX-lea, dupa ce Romania revine la valorile civilizatiei Europei occidentale.

La baza colectiei de la MNAR se afla piese provenind din colectia regala, din donatii si achizitii. In ansamblul colectiei, cele mai multe si mai valoroase sunt covoarele, ceramica, tesaturile, broderiile si piesele de metal. Li se adauga un numar restrans de miniaturi persane din secolele XVII-XIX si obiecte din papier-maché datand din perioada dinastiei qajare.

Cele circa 400 de covoare, de o mare diversitate tipologica, alcatuiesc fondul de baza al sectorului oriental permitand o ilustrare, daca nu completa in orice caz satisfacatoare, a celor mai diverse tendinte ale acestei arte in Turcia, Caucaz, Asia Centrala si Iran.

Spre deosebire de arta Orientului islamic, arta Extremului-Orient a intrat mai tarziu in sfera de preocupari a colectionarilor romani. Nucleul primei expuneri mai importante, din anul 1954, in cadrul Galeriei de arta universala, era constituit in primul rand din piesele care apartinusera Casei Regale a Romaniei. De la inceput, expunerea s-a bucurat de succes datorita colectiei de piese din jad, nefrit, agata, cuart, coral. Cele aproximativ 200 de exemplare, au fost lucrate in China, cu exceptia catorva piese ce provin din Japonia sfarsitului secolului XIX. Cele 60 piese din fildes (netsuke-uri si okimono-uri) completeaza fondul provenit din Colectia Regala.

Patrimoniul de arta extrem-orientala mai cuprinde un numar de 76 de picturi pe matase si hartie, portelanuri, fildesuri, sculptura in lemn, bronz si textile. In anul 1973, muzeul a achizitionat un important lot de obiecte de arta chineza si japoneza, incluzand si un grup de 900 gravuri japoneze.

In 1990, intreaga cladire a fostului palat regal, de pe Calea Victoriei, a fost atribuita Muzeului National de Arta al Romaniei. In urma cutremurului care avusese loc in urma cu patru ani, galeria de arta gazduita in etajul III a fost inchisa.

Dupa aproape un sfert de secol proiectul de reamenajare a etajului, in care vor fi prezentate colectiile de arta decorativa europeana si de arta orientala, isi propune sa readuca in atentia publicului un patrimoniu important expus conform cerintelor muzeografiei moderne, intr-un spatiu generos.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.