Pe stradutele de cartier din Bucuresti, forfota a inceput ieri, inca de la ora 7 dimineata. Sute de copii isi faceau drum prin ploaie catre scoala, cu manutele ocupate inca inainte de a ajunge in banca, la primele ore. Cu una se tineau de mamica sau de bunica, iar in cealalta duc buchete de flori mai inalte decat ei. "Ai grija, mamaie, ca am dat mult din pensie pe trandafirii astia", isi avertizeaza o bunica nepotelul. Iar nepotelul e atent; e doar antrenamentul pentru numeroasele ocazii in care va fi sa duca, langa flori, martisoare, parfumuri si alte atentii inscrise dintotdeauna in "traditie".

Pe poarta unei scoli din sectorul 2, piticii si parintii se inghesuiau ca la circ. Inauntru, insa, nu e rost de nicio distractie. Vremea rea a scurtat festivitatea la doar cateva minute, timp suficient insa pentru un oftat. "Am inceput noul an cu speranta in suflet, altfel nici nu vad cum ai rezista in invatamant", spune un profesor, in vreme ce, de la statia de amplificare a scolii, preotul parohiei da glas altor sperante, puse mai degraba in Cel de Sus decat in politicieni, edili si alti vorbitori mult mai obisnuiti cu microfoanele.

Ceva-ceva, totusi, s-a schimbat. Dai cu tunul si nu mai gasesti, in incinta scolii, un chiosc de unde sa cumperi chipsuri, suc acidulat sau alte alimente de pe lista recent interzisa celor mici.

Citeste si:

Se intra in clase. Peretii sunt zugraviti, insa nu-i nicio noutate in faptul ca asta s-a facut prin grija comitetului de parinti. "In lipsa altor fonduri, parinti au pus mana de la mana sa stranga ei insisi bani pentru mici reparatii in cladirea unde vor invata copiii lor. Au pus mana si pe bidinea", suna o explicatie care, prin alte parti, ar fi o noutate neplacuta. In Romania, insa, e doar traditie.

Copiii se asaza, cuminti, in banci. Sunt timizi, tacuti, cautand parca o jucarie. Mai multa galagie fac parintii. "Cu cine-o sa stea al meu in banca?". "A, si daca nu vede la tabla de-acolo, ca nu vreau sa-si strice ochii...". "Ati auzit, doamna, ca nu mai au voie astia sa-i incarce cu multe carti si caiete? Cica ghiozdanul nu tre' sa aiba mai mult de-a zecea parte din greutatea copilului. Si-al meu e slabut, doar il stiti...Da' de mancat, mananca".

Unii profesori privesc cand inapoi, cand inainte, si incearca sa afle, ca intr-un joc din revistele de naveta, macar cinci mici diferente intre anul scolar trecut si cel care tocmai incepe. E greu exercitiul. Si, oricum, chiar daca-l dezleaga, nu e sigur ca le mareste leafa. "Elevii claselor V-VIII au o programa noua anul acesta. Nu este, de fapt, o programa noua, este cea veche din care s-au scos cateva capitole. Este in continuare foarte mult de invatat si este inutil sa se ceara atat de mult. Copiii ajung la un moment dat sa se piarda in informatii, apar lacune si, din acel moment, invatatul devine tot mai dificil. Scoala ar trebui sa puna bazele invataturii, fara baze nu se poate construi nimic", explica, oftand si el, un alt profesor.