Doar 10 dintre cele 41 de persoane condamnate definitiv anul acesta pentru luare de mita au primit pedeapsa cu inchisoarea cu executare, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii, iar marile dosare privind aceasta infractiune sunt tergiversate, relateaza NewsIn

Potrivit datelor CSM, 9 persoane au fost condamnate definitv anul acesta la pedepsa inchisorii cu executare intre 1 si 5 ani si o persoana a primit o pedeapsa definitiva, de pana la 15 ani de inchisoare cu executare.

Astfel, cele mai multe condamnari definitive pentru luare de mita sunt inchisoare cu suspendare.

In aceasta situatie se afla peste 30 de persoane acuzate de luare de mita din cele 41 condamnate pentru aceasta infractiune. De asemenea, 22 de persoane au fost achitate pentru aceeasi infractiune.

Consiliului Superior al Magistraturii sustine, insa, ca nu detine informatii privind identitatea persoanelor condamnate si cuantumul sumelor primite drept mita.

De altfel, informatii cu privire la persoane importante, care ar fi fost condamnate pentru mita, sau depre sume mari de bani care sa fi facut obiectul unor astfel de dosare nu exista public.

Spre exemplu, unul dintre cazurile recente de condamnare pentru mita este cel al prim-procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Dragomiresti, Anuta Bucur. Aceasta a fost condamnata la o pedeapsa de 4 ani de inchisoare cu executare, pentru o mita de 4000 de euro.

Condamnata la pedeapsa de 3 ani, insa cu suspendarea executarii, a fost si Rita Branga, prim-procuror al Parchetului de la Podu Turcului. Aceasta a fost trimisa in judecata de catre DNA pentru luare de mita, care ar fi constat in 600 de euro si articole de imbracaminte.

Alte 35 de persoane au fost trimise anul acesta in judecata la DNA pentru luare de mita

Directia Nationala Anticoruptie a sesizat instantele, anul acesta, privind 35 de persoane care au savarsit infractiuni de luare de mita, persoane care detin functii de conducere si control in institutii publice, politisti, magistrati, avocati sau oameni de afaceri.

Potrivit datelor facute publice de DNA, valoarea totala a sumelor primite de cele 35 de persoane drept mita se ridica la peste 660.000 euro, reprezentand sume de bani efective, diverse bunuri alimentare, mobilier, aparatura electronica si terenuri.

Anul trecut, Directia Nationala Anticoruptie a intocmit rechizitorii si a dispus trimiterea in judecata pentru 125 de infractiuni de luare de mita. Potrivit raportului de activitate al DNA pe 2007, procurorii au trimis in instanta 54 de persoane acuzate de infractiunea de luare de mita, oameni care, in majoritate, detineau functii de conducere si de control in institutii publice.

Tot in raportul de activitate pe 2007, DNA a acuzat ineficienta prevederii in lege a unor limite maxime de pedeapsa sensibil mai mari pentru faptele de coruptie la nivel inalt si mediu. DNA a invocat faptul ca, din cei 109 inculpati condamnati, in anul 2007, doar 6 au primit sanctiuni aflate la jumatatea intervalului de pedeapsa, respectiv 1 inculpat - 7 ani inchisoare cu executare, 2 inculpati - 6 ani cu executare si 3 inculpati - 5 ani inchisoare cu executare.

"Astfel, limita legala maxima de 15 ani inchisoare pentru infractiunea de luare de mita savarsita de un functionar cu atributii de control este practic fara urmari, in conditiile in care instantele de judecata aplica in 90% din cazuri pedepse orientate catre minimul special de 3 ani ori chiar sub acest prag", se arata in raport.

Potrivit art 254 din Codul Penal, infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. De asemnea, articolul prevede ca, daca infractiunea de luare de mita a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

Dosarele care se refera la o mita importanta sunt nesolutionate

Acuzat de procurori ca ar fi primit cea mai mare mita este doctorul Serban Bradisteanu, sef de sectie la Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti (fost senator PSD in perioada 2000-2004).

DNA sustine ca acesta ar fi primit aproape 4 milioane de euro in schimbul favorizarii unor firme, la licitatia privind atribuirea contractelor de achizitionare, din bani publici, si a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata, in martie anul trecut, pe medicul Serban Bradisteanu. Dosarul sau este pe rolul Tribunalului Bucuresti.

Al doilea caz de in care a fost invocata o mita importanta este dosarul Zambaccian. Cazul il vizeaza pe fostul premier Adrian Nastase, acesta fiind acuzat de procurori ca ar fi luat 48 de miliarde de lei drept mita. DNA l-a trimis in judecata pe Nastase in 2006, dar dosarul este blocat. Cazul nu a primit aviz din partea Camerei Deputatilor si va fost retrimis la DNA, pentru a doua oara, dupa cum au decis deputatii juristi.

Nici dosarele de luare de mita ale altor fosti ministri nu s-au incheiat. Printre acestea se numara cazul Miron Mitrea sau Traian Remes.

Comisia Europeana a cerut Romaniei, prin raportul din 23 iulie, rezultate in cazuri de mare coruptie. Acelasi document atragea atentia autoritatilor ca inclusiv in dosarele in care au fost condamnari pe coruptie, acestea s-au dat cu suspendare, fapt care face ineficienta lupta anticoruptie.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.