Costurile studentiei romanesti

Studentul roman e acel "animal social" care se distreaza mult, cu bani putini si cu mici pauze in timpul sesiunilor.

Suma minima pentru o luna de studentie, in afara taxelor semestriale, se duce undeva la 600 de lei, iar daca ai fost inzestrat cu parinti potenti financiar si generosi poti savura din plin huzurul studentiei fara sa fii mereu stramtorat si fara sa simti ca nu te bucuri din plin de tinerete.

Partea intunecata a studentiei are de-a face cu mizeria din caminele in care trebuie sa umbli cu teava de dus in buzunar si sa folosesti toaletele din facultate pentru a evita boli precum hepatita, cu orele prelungite de studiu combinate cu diverse munci de compromis, de obicei part-time sau cu program de noapte, cu calatoriile regulate cu trenul pana in te miri ce colt de tara, pentru a te intoarce cu un pachet de mancare pe care nu esti sigur ca nu ti-l fura colegii in prima zi, si cu adaptarea la viata aglomerata, competitiva si adesea stresanta a Capitalei, mai ales daca ai trait intr-o localitate provinciala linistita.

Partea luminoasa a studentiei poate insemna o continua petrecere cu prietenii, singurele perioade in care esti nevoit sa iei o scurta pauza de la distractie fiind sesiunile.

• Bani pentru studiu. Unii spun ca in contextul studentesc diferentele de clasa nu se vad si adesea nici nu conteaza, pentru ca farmecul personal si sex-appealul sunt mai mult decat suficiente pentru a deveni cel mai popular din campus. "Nu prea simti diferente financiare intre studenti, diferentele se simt mai mult in cum sunt decat in ce au. Si aici, sincer, e invers decat te-ai astepta. Adica aia saraci sunt muncitori, dar rupti complet de lume, cam tarani asa, soricari de camin, aia mai bogati poate sunt mai putin muncitori, dar sunt mult mai interesati de orice, mai up-to-date si mai interesanti“, ne spune un profesor de la Facultatea de Arhitectura care prefera sa-si pastreze anonimatul. "Acum folosesc toti laptopuri si ii poti imparti in cei care au laptop si cei care nu au, desi in ultimul timp si cei saraci au laptop. Ii mai costa sa printeze ca sa predea proiectele si xeroxul pentru carti si cursuri. Carti si reviste de specialitate nu-si mai ia nimeni ca alea sunt chiar scumpe. Isi iau cate un catalog mai marisor sa le ajunga tot anul", a adaugat.

Daca acum cativa ani o facultate precum cea de Arhitectura ar fi presupus multe cheltuieli pe planse, diverse tipuri de creioane si alte consumabile, acum laptopul le inglobeaza pe toate. "Cele mai mari cheltuieli le ai in primii ani, cand te rup materialele pentru desen, rotringuri, planse si coli de hartie, dar le poti folosi dupa aceea pana termini facultatea", spune Dragos Ion, proaspat absolvent al Facultatii de Constructii, despre care sustine ca e destul de lejera din punct de vedere financiar: „Eu nu am stat la camin, dar stiu ca taxa este de aproximativ 100 de lei pe luna, iar taxa de studiu, daca nu prinzi loc subventionat de la stat, costa 500 de euro pe an. In rest, mai dai bani doar pe xeroxuri in sesiune“.

• Viata de camin. Pentru unii muma, pentru altii ciuma, caminul este o perioada pe care putini o vor uita. "Mizerie, baute, mers la dus cu teava... La dus sunt niste tevi curbate care ar fi trebuit sa aiba palnia aia. Multe tevi erau insa rupte si studentii veneau cu o bucata de teava sa o bage acolo sa se spele", spune Sorin Tofan, student la Facultatea de Filozofie, despre experienta lui cu caminele din Grozavesti. "Cel mai tare m-au enervat la inceput colegii mei de camera, Hau si Mizdan, care fumau in camera si ii uram foarte tare, pana au descoperit ca pot fuma in camera la Grasu’. ~la avea o punga de chistoace si jucau toata ziua Counter Strike sau ceva. In caminele de automatisti nu prea sunt scandaluri, ca astia stau toata ziua la calculator. Galagie mai mare era in P17, de exemplu. Cand cadea curentul ieseam toti pe geam si aia de la P17 strigau in cor «M...e P16» si noi le raspundeam la fel", isi aminteste George Coman, proaspat absolvent de Automatica si veteran in P16.

Studentul bucurestean care sta in camin doar pentru a scapa de vigilenta parintilor se dovedeste adesea intolerant fata de provinciali. "Nu vreau sa generalizez, dar saracimea asta care vine din provincie si se plange de conditii e cea mai rea. Pentru ca sunt tot aia care-si fac nevoile pe hol si-si arunca tampoanele uzate in veceu, apoi isi dau ochii peste cap si se tin de nas de scarba", spune Mihai Oprea, student la Electronica si Telecomunicatii.

Dar, oricat de precare ar fi conditiile, batalia pentru un loc in camin se da in functie de situatia financiara (au prioritate cazurile sociale si copiii cadrelor didactice), anul de studiu (prioritari sunt cei din anii terminali), media notelor de la examen sau spaga.