Nagy a evitat sa faca orice fel de declaratii la iesirea de la DNA.

In schimb, avocata lui Donciu, Ana Maria Mihalcescu, s-a declarat extrem de nemultumita, aratand ca vrea sa "protesteze public" inclusiv pentru faptul ca nu i s-a comunicat rezolutia de infirmare a urmaririi penale in dosarul de la DNA in care initial Codrut Seres, Donciu, Nagy si Mucea au primit initial NUP.

Mihalcescu a confirmat, insa, ca s-a prezentat la DNA cu Donciu pentru "aducerea la cunostinta a invinuirilor", aratand ca inceperea urmaririi penale s-a facut in baza acelorasi probe pentru care initial s-a dat NUP.

Potrivit unor surse juridice, Stancev este urmarit penal pentru dare de mita, aceeasi fapta retinandu-se si in sarcina lui Donciu in calitate de co-participant. De luare de mita este invinuit ministrul Nagy, potrivit acelorasi surse juridice.

Procurorul ierahic superior a infirmat, pe 25 iulie, solutia de neincepere a urmaririi penale data cu o saptamana inainte in dosarul privatizarilor, in care sunt cercetati fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, motivul invocat fiind ca procurorul de caz nu a instrumentat toate probatoriile.

Anterior, surse judiciare au declarat ca DNA a decis sa inchida dosarul in care fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy erau cercetati pentru posibile fapte de coruptie, alaturi de consultantul Stamen Stanchev si fostii functionari ministeriali Mucea si Donciu, in legatura cu mai multe privatizari strategice
Fostul functionar ministerial, Dorinel Mucea, s-a prezentat, pe 9 iulie, la DNA, in legatura cu un dosar declinat de la DIICOT si care vizeaza posibile fapte de coruptie ale unor oficiali romani in privatizarea unor importante societati de stat.

Fostul adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Dorinel Mucea, nu a vrut sa faca declaratii la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie, insa avocatul sau, Nineta Anghelina, a declarat ca dosarul se afla abia la inceput, iar clientul sau a dat, miercuri, o declaratie in fata procurorilor.

In acelasi caz a fost audiat, pe 10 martie, consultantul bulgar Stamen Stanchev.

Avocatul lui Stanchev, Alexandru Chiciu, a declarat, atunci, ca Stanchev a fost intrebat de procurorul care instrumenteaza dosarul daca are cunostinta despre posibile sume de bani oferite oficialilor romani pentru ca diferite societati sa fie favorizate la privatizare. Potrivit unor surse, unul din oficialii romani vizati ar fi fostul ministrul al Economiei, Codrut Seres.

Chiciu a mai spus ca DIICOT a declinat acest dosar catre DNA in aprilie 2007. "Am fost chemati pentru a oferi relatii intr-un dosar aflat inca in faza actelor premergatoare asa ca la acest moment nu avem o calitate. Pot sa spun ca intalnirea a fost una cordiala, atmosfera fiind relaxata".

Citeste si:

In dosarul privatizarilor strategice exista opt invinuiti pentru infractiuni care aduc atingere securitatii nationale: Stanchev Stamen (consultant international), Mihai Dorinel Mucea (adjunctul sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Radu Mihai Donciu (consilier al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), Flore Mircea Calin (reprezentant permanent in Romania al unei societati de consultanta bancara), Neagoe Robert Marius (directorul Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Mustafa Oral, Susak Michal (consultant international).

Cei opt au fost pusi sub urmarire penala la 22 noiembrie 2006, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). In cursul lunii iunie 2006, DIICOT a primit din partea organelor cu atributii pe linia securitatii nationale o sesizare in legatura cu existenta unei grupari de criminalitate organizata, constituita in jurul cetateanului bulgar Stamen Stanchev, consultant al unei societati bancare internationale pentru afaceri derulate in Romania. Potrivit sesizarii, gruparea era formata din mai multi demnitari si functionari publici din institutiile centrale cu atributii in domeniul privatizarii. Scopul gruparii era acela de a obtine, in afara cadrului oficial, date si documente de natura a periclita securitatea statului.

Audiat la 22 noiembrie 2006 de procurorii DIICOT, Vadim Benyatov a primit interdictie de parasire a Capitalei, in noaptea de 22 spre 23 noiembrie, alaturi de Stamen Stanchev, si Mustafa Oral. El a fost arestat preventiv la data de 29 noiembrie 2006, pentru o perioada de 20 de zile, prin decizia Curtii de Apel Bucuresti. Arestarea preventiva a fost dispusa pentru spionaj si constituirea unui grup infractional organizat si pentru procurarea de secrete de stat de la Ministerul Economiei si Comertului pe care le-a transmis unor firme straine participante la licitatia privind adjudecarea SC Electrica Muntenia Sud. Masura a fost prelungita succesiv, iar la data de 22 ianuarie 2007 a fost inlocuita cu punerea in libertate cu interdictia de a nu parasi municipiul Bucuresti.

In 2007, dupa ce procurorii DIICOT au extins cercetarile din dosarul privatizarilor strategice, Vadim Benyatov a fost acuzat, in 11 ianuarie 2007, si de tentativa de subminare a economiei nationale, nu numai de spionaj economic. Anchetatorii au stabilit ca el a folosit informatii din Ministerul Economiei si de la Nuclearelectrica pentru achizitionarea de energie electrica in favoarea grupului multinational Marco, in dauna economiei nationale.

La 20 aprilie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au inceput judecarea procesului primilor trei inculpati din dosarul privatizarilor strategice: Stamen Stanchev, Dorinel Mucea si Radu Mihai Donciu. La acea data, Benyatov nu a fost trimis in judecata odata cu ceilalti trei inculpati intrucat, potrivit procurorilor, nu terminase inca de citit materialul de urmarire penala.

Alaturi de cele opt persoane, in dosarul privatizarilor au mai fost cercetati si fostul ministru al economiei Codrut Seres si ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy. Seres si Nagy au fost acuzati ca ar fi servit intereselor retelei lui Stanchev, prin scurgere de informatii privind privatizari si licitatii. Seres a fost pus sub invinuire pe 20 decembrie 2006, iar punerea sub urmarire penala a lui Nagy a fost dispusa la 27 aprilie 2007. Ulterior, Nagy a fost suspendat din functie.

Pe 2 iulie 2007, Vadim Benyatov a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa ii ridice interdictia de a parasi tara pentru ca intentioneaza sa-si vada familia si pentru ca sanatatea lui este precara, fiind bolnav de cancer. Unul dintre avocatii lui Vadim Benyatov a declarat in fata instantei ca interdictia de a parasi Romania ar trebui ridicata deoarece a depasit durata legala de 180 de zile de cand a fost instituita.

Curtea de Apel Bucuresti a decis in 31 iulie 2007 revocarea masurii prelungirii interdictiei de a parasi tara pe numele lui Vadim Benyatov Don, dupa ce a admis o exceptie ridicata de avocatii acestuia. Cererea s-a referit la necompetenta materiala a procurorului in legatura cu masura prelungirii unei interdictii de a parasi localitatea sau tara.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, pe 13 august 2007, recursul procurorilor la decizia Curtii de Apel Bucuresti, dupa doua amanari de judecare a cauzei. Decizia este definitiva si irevocabila.