Inca din tinerete Constantin Gruescu s-a preocupat de cautarea si cercetarea cristalelor si mineralelor. In peste cei 60 de ani de experienta, Gruescu a strans o colectie impresionanta de cateva sute de exemplare de flori de mina din aprope toate zonele Romaniei si in special din zona Banatului (Ocna de Fier, Docnecea, Sasca Montana, Moldova Noua). In acelasi timp, Constantin Gruescu a intrat in posesia unor exemplare impresionante de flori de mina facand schimburi sau cumparandu-le pentru a-si intregi colectia.

Constantin Gruescu este cel care a descoperit o anumita formatiune de roci, Macla Gruescu, o juxtapunere de doua cristale de curat de 7 centimentri intersectate intr-un unghi de 90 de grade, cristale care formeaza o cruce alba. Muzeul de Mineralogie Estetica “Constantin Gruescu”, construit in una din camerele din propria casa a lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier este vizitat si aprecitat de numerosi specialisti din Romania, Norvegia, Rusia, Marea Britanie, Franta, Italia, Egipt, Liban sau Ungaria, iar cristalele din colectia sa personala au facut obiectul unor teze de doctorat.

Exponatele sunt fascinante prin culori si forme care-ti starnesc imaginatia. Unele sunt galbene (sulful nativ de la Calimani), rosu cu gri (realgarul de la Moldova Noua), verde cu gri si cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuart, varietate de ametist), roz (cuartul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lamai (o varietate de Schweitzerit).

Citeste si:

Formele sunt si ele dintre cele mai ciudate. Pe de o parte, datorita cristalizarii diferite, unele exponate sunt compuse din concresteri cu fete patrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, asa-zisele macle coaxiale, prezinta concresteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colectiei este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concresteri radiale, sub forma de cruce, gasita la Ocna de Fier intr-o punga subterana de argila. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesa deosebita este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul Reginei" (calcit si calcopirita).

In aceeasi vitrina se afla si „Otrava cardinalilor" (realgar si bourdonit), care, datorita urmelor de sulfura de arsen, o substanta otravitoare, nu era niciodata luata acasa de mineri. O alta colectie a lui Gruescu o constituie cele zece volume de impresii lasate de vizitatorii care i-au trecut pragul casei pentru a admira si studia colectia impresionanta pe care acesta o detine.

Casa lui Constantin Gruescu este vizitata de mii de elevi si studenti care vin an de an la Casa Binelui, deoarece colectia este unica in tara si reprezinta o adevarata harta geologica a Muntilor Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului si fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocsa inca de pe vremea romanilor. Expozitia a fost de asemenea vizitata si de presedinti ai Romaniei, de regina Beatrice a Olandei si de alte personalitati.