"In conditiile in care, anul acesta, au finalizat studiile de diploma sau de licenta doua generatii de studenti, ultima generatie preBologna si prima generatie Bologna, ministerul ar fi trebuit sa puna la dispozitia candidatilor de doua ori mai multe locuri subventionate pentru studiile de masterat, pentru a oferi acestei generatii aceleasi sanse ca si celor care au absolvit anii trecuti. Acest lucru nu s-a intamplat, iar acesta este doar unul dintre aspectele la care ministerul nu s-a gandit cand a organizat bugetul universitatilor", a precizat, pentru NewsIn, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Mihai Coman.

Ministerul Educatiei a repartizat, pentru anul universitar 2008-2009, 15.784 locuri pentru studentii preBologna, fata de 18.463, cate au fost bugetate in anul scolar 2007-2008. Un numar de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este insa rezervat absolventilor Bologna.
Spre exemplu, in 2007, studentii la FJSC din generatia preBologna au avut la dispozitia 55 de locuri pentru master, fara taxa. Anul acesta, insa, cei din preBologna dispun de doar 31 de locuri pentru master, in timp ce alte 55 sunt alocate studentilor care au facut trei ani de studii, altfel spus celor din prima generatie Bologna. In aceste conditii, conducerea FJSC a hotarat sa suplimenteze numarul de locuri cu taxa, pentru aspirantii la masterat, proportional cu numarul candidatilor care vor lua note peste 6.00 la examenul din septembrie.

Explicatia Ministerului Educatiei este ca numarul de locuri alocat la master, anul acesta, pentru absolventii preBologna este conform legii. "Masteratul generatiilor anterioare este incadrat, conform legii, drept studiu postuniversitar si urmareste aprofundarea unor cunostinte dobandite, intr-un domeniu, la alegerea celui care doreste sa urmeze un masterat, pe cand masteratul Bologna se face doar pe domeniul de licenta. Conform legii, ministerul trebuie sa ofere minim 50% locuri la masterat pentru absolventii Bologna si minim 33% la studiile postuniversitare, adica acelea care includ masteratul generatiilor preBologna", a preciza, pentru NewsIn, purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mihaela Suciu.

Citeste si:

Decanul FJSC mai spune ca numarul mic de locuri nu este singura problema care a aparut anul acesta la masterat. "Desi marea majoritate a programelor de masterat pentru absolventii a patru ani de studii universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum sa finanteze decat un an. Astfel, pana la urma, se incalca dreptul la educatie postuniversitara gratuita. Generatiile care au terminat patru ani de studii sunt clar discriminate prin politica bugetara a Ministerului Educatiei", explica Mihai Coman.

Potrivit unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri post-universitare. In opinia rectorului Academiei de Stiinte Economice Bucuresti, Ioan Gh. Rosca, explicatia acestui fapt este ca piata fortei de munca din Romania nu va accepta sa angajeze absolventii Bologna, din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. "Masteratul va deveni obligatoriu pentru studentii care aspira la mai mult decat o functie de executie. In doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati", comenteaza Rosca.

Procesul Bologna a inceput in 1999, cu scopul de a a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al Invatamantului Superior. Pentru aceasta, Conventia de la Bologna prevede cateva reglementari care sa duca, in final, la cresterea mobilitatii studentilor europeni, odata cu cresterea calitatii educatiei acestora. Pentru aceasta, Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, care sa fie recunoscute in tot spatiul UE. Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua cicluri de studii. Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenta, cu durata de trei ani, fata de patru, cum era inainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de specializare, cu durata de doi ani.