Social 14 August 2008 02:09
Valul de inundatii care a lovit Iasiul a adus sute de oameni in pragul disperarii. In incercarea de a gasi solutii, unii oameni au propus idei care mai de care mai ciudate, pentru prevenirea sau atenuarea viiturilor.
Alaturi de propuneri de deviere de cursuri de apa sau constructia unor diguri mobile sau gonflabile, se numara si propunerea unui grup de sateni din comuna Movileni. Ei au depus la subprefectul Vasile Etcu o scrisoare in care cer autoritatilor ca Parlamentul sa emita o lege antiploi torentiale. Este o propunere inedita venita din partea unor oameni care spun ca se pot alunga ploile torentiale prin tragerea clopotelor la toate bisericile din zonele amenintate.

“Am primit si sfaturi de indepartare a ploilor prin aceasta metoda si initiatorii cred ca Parlamentul trebuie sa oblige cetatenii sa bata clopotele pentru a inlatura norii de furtuna. Se stie ca undele sonore pot indeparta norii, fenomenul este demonstrat stiintific. Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Biserica Ortodoxa Româna si Biserica Catolica ar trebui sa se implice, iar bisericile sa fie dotate cu clopote puternice. Am informat autoritatile competente si am ajuns la concluzia ca propunerea va fi clasata deoarece nu exista o institutie care sa se ocupe de asta“, a declarat Vasile Etcu, subprefectul judetului Iasi.

Conducerea Prefecturii judetului Iasi a cerut si un punct de vedere al specialistilor in domeniu. Profesorii de la Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi sunt de parere ca s-ar putea obtine „gonirea” norilor de furtuna prin baterea clopotelor. Dar pentru obtinerea unor unde sonore eficiente sunt necesare instrumente speciale.

„Da, stim si de la bunica de la tara ca, atunci când ploua rau de tot, preotul din sat punea clopotarul sa bata clopotele „in dunga”. Acest lucru nu insemna ca automat ploaia pleca si se facea senin, dar oamenii puteau fi influentati de interventia divina. Curios este ca exista si o explicatie stiintifica. Undele sonore propagate actioneaza asupra moleculelor din norii de furtuna si are loc o dispersie. Dar fenomenul nu este atât de pregnant incât efectul sa fie imediat si pozitiv. Teoretic, este posibil, ar fi posibil si practic, dar nu putem sti daca sunt eficiente clopotele, fie ele si in numar mare. Ce stim pâna acum este eficienta rachetelor antigrindina, rachete care se vor folosi si la Iasi in viitorul apropiat. Nu este nici o legatura intre principiul undelor de soc care alunga norii si modul de actiune a rachetelor antigrindina, a precizat profesorul fizician Ioan Grindei.

Arma meteorologica, subiect de disputa parlamentara

Modificarile survenite in ultimii ani in clima Romaniei, marcata vara de temperaturi crescute, inundatii, furtuni, grindina sau chiar aparitia unor mici tornade, nu au lasat nepasatoare autoritatile. La Parlament se afla chiar un proiect de lege care are ca obiect interventiile active in atmosfera. Initiativa legislativa a fost adoptata de Senat, in momentul de fata aflandu-se la Comisia de administratie publica din Camera Deputatilor. Propunerea are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ pentru interventii in atmosfera, in scopul combaterii grindinei, a secetelor severe, diminuarii inundatiilor pe bazine hidrografice, modificarii vremii prin aplicatii locale si diminuarii fenomenelor meteorologice violente. In forma adoptata de senatori, interventiile active in atmosfera sunt definite ca un ansamblu de activitati de modificare artificiala a vremii prin mijloace specifice.

Potrivit celor adoptate, domeniile in care se pot face interventii active in atmosfera sunt combaterea grindinei, cresterea precipitatiilor prin combaterea secetelor severe - indeosebi in sudul si estul tarii - complementar irigatiilor si/sau uniformizarea acestora pentru diminuarea inundatiilor pe bazine hidrografice, disiparea cetii dese in porturi, aeroporturi, umplerea lacurilor de acumulare prin precipitatii simulate, precum si alte aplicatii care urmaresc diminuarea fenomenelor meteorologice violente (tornade locale, fulgere intense etc.).

Potrivit presedintelui Comisiei de administratie publica, deputatul Relu Fenechiu, initiativa legislativa privind interventiile active in atmosfera nu a trecut inca de comisie. Motivul intarzierii adoptarii acestui act normativ este pus pe seama unui studiu mai aprofundat al acestui domeniu. Pe de alta parte, Fenechiu a precizat ca Guvernul a aprobat deja, in aceasta vara, fondurile necesare pentru testarea unor instalatii antigrindina, in judetele Prahova si Iasi. Fenomenele meteorologice au reprezentat si un subiect de disputa la nivel parlamentar, senatorii Dan Carlan (PD-L) si Gheorghe Funar (PRM) solicitand chiar constituirea unei comisii parlamentare de ancheta care sa studieze “indiciile serioase cu privire la posibila implicare a tehnologiilor umane in provocarea fenomenelor meteorologice din lunile iulie-august 2005”. Conducerea Senatului a acceptat, in septembrie 2006, constituirea unei astfel de comisii. Desi senatorii si-au propus sa elucideze misterul armei meteo care a devastat Romania in iulie-august 2005, ei nu au reusit decat sa aduca subiectul in derizoriu. Influentarea vremii, implicit cea a fenomenului de formare a grindinei, a constituit un subiect care a preocupat omenirea inca din Evul Mediu.

Primele teorii sustineau ca undele provocate prin zgomote puternice puteau avea un efect asupra procesului de formare a grindinei. În secolul al XVI-lea, Benvenuto Cellini sustinea ca reusise sa opreasca ploaia si grindina prin trageri de artilerie. In 1575, Papa Urban al VII-lea a autorizat rugaciuni si tragerea clopotelor pentru a indeparta furtunile, grindina si vanturile puternice. In timpurile noastre s-a mers pe acelasi principiu, creandu-se tunurile sonice sau tunurile antigrindina. Acestea sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii in care se formeaza grindina in scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheata.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.