Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l-a constituit dispozitiile articolului 302 din Codul de procedura civila, care are urmatorul continut: „Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii”.

Exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constitutionale, rezulta ca legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile si conditiile in care partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac. Dar libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta, arata Curtea Constitutionala, care a admis exceptia de neconstitutionalitate in data de 24 iunie.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, s-a sustinut ca dispozitiile legale atacate sunt neconstitutionale, deoarece, sanctionand cu nulitate depunerea eronata a recursului la o alta instanta decat cea a carei hotarare se ataca, se ingradeste exercitarea dreptului la aparare si accesul efectiv la justitie, consacrate de Constitutie si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nicio lege neputand ingradi exercitarea acestui drept, potrivit Constitutiei Romaniei, arata CCR. "In reglementarea exercitarii accesului la justitie, legiuitorul are posibilitatea sa impuna anumite conditii de forma, tinand de natura si de exigentele administrarii justitiei, fara insa ca aceste conditionari sa aduca atingere substantei dreptului sau sa il lipseasca de efectivitate", sustine Curtea Constitutionala.

Citeste si:

"Prevederea cuprinsa in articolul 302 din Codul de procedura civila, prin care se sanctioneaza cu nulitate absoluta depunerea recursului la alta instanta decat aceea a carei hotarare se ataca, apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natura sa afecteze grav efectivitatea exercitarii caii de atac si sa restranga nejustificat accesul liber la justitie", mai motiveaza CCR, precizand ca sanctiunea nu se justifica atat timp cat "eroarea depunerii recursului este imputabila nu numai recurentului, ci si magistratului sau functionarului care primeste cererea de recurs gresit indreptata, desi are posibilitatea sa-l indrume pe cel in cauza in sensul prevazut de lege".

CCR mai arata ca recursul este conceput ca o cale extraordinara de atac, iar sanctionarea cu nulitatea pentru neindeplinirea cerintei prevazute de textul criticat - de cele mai multe ori din eroare, din ignoranta sau din alte motive, neimputabile recurentului - il lipseste pe acesta de posibilitatea de a arata, pe calea recursului, modul eronat, eventual abuziv, prin care s-a solutionat, prin hotararea atacata, litigiul in care este parte.

Decizia Curtii Constitutionale, potrivit careia dispozitiile articolul 302 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale in partea care prevede „sub sanctiunea nulitatii”, a fost publicata in Monitorul Oficial pe data de 25 iulie, fiind definitiva si general obligatorie.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata intr-un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea.