Comisia Anti-Saracie toaca banii saracilor

Pe durata celor patru ani petrecuti in fruntea tarii, Guvernul Nastase a preferat ca in loc sa combata saracia sa o... contorizeze. Pentru acest lucru a infiintat in 2002 o comisie, numita pompos Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS). Institutia a avut grija, in contrapartida, sa demonstreze, cu cifre si statistici, ca "atat saracia in general, cat si saracia severa" au inregistrat "scaderi semnificative" in perioada 2000-2003. Adica exact perioada de guvernare a "salvatorului" Adrian Nastase, concluzie venita "la tanc" in an electoral.

O data cu schimbarea puterii, CASPIS a fost mostenita de noul Cabinet. Nici la aproape patru luni de la preluare la Palatul Victoria nu se stiu prea multe despre situatia comisiei, ceea ce demonstreaza inca o data ca noua putere s-a "pricopsit" cu o structura asa de stufoasa incat vor trebui, probabil, luni bune pana vor fi descalcite toate "itele" pesediste.

Infiintata la recomandarea UE

In iulie 2001 se semna un acord intre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru un proiect privind dezvoltarea sectorului social. Banca acorda imprumutatului (Romania) 50 milioane de dolari pentru realizarea unor obiective, printre care si infiintarea unei comisii guvernamentale antisaracie in cadrul Cabinetului primului ministru. La un an distanta, in iulie 2002, era data Hotararea de Guvern nr. 705 prin care se constituia CASPIS.

Este vorba de un organism fara personalitate juridica, avand urmatoarea componenta: presedinte - primul ministru, coordonator guvernamental - ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, coordonatorul tehnic - consilierul primului ministru pentru probleme sociale, membri reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor publice, cu atributii si responsabilitati in domeniu, ai organizatiilor reprezentantive ale sindicatelor si patronatului, ai organizatiilor si organismelor internationale si ai societatii civile.

Printre altele, comisiei ii revin sarcinile de a supune Guvernului spre aprobare planul national antisaracie si promovarea incluziunii sociale, dar si constituirea unui sistem de monitorizare a saraciei si incluziunii sociale. Pe langa membrii sus-mentionati, comisia beneficiaza de un secretariat tehnic, format pana de curand din sapte persoane.

Acum au ramas doar sase: Ileana Neamtu - director executiv, Amalia Virdol - coordonator de program pentru relatia cu Comisiile Judetene Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CJASPIS), Cosmin Briciu - coordonator de program pentru monitorizarea fenomenului saraciei si excluziunii sociale, Marius-Augustin Pop - expert indicatori si analiza statistica a datelor, Mihaela Bogatu si Codrin Scutaru - ambii consilieri de integrare.

Acesti membri ai secretariatului tehnic au fost pe vremea Guvernului Nastase si sunt si in continuare. La nivel local, cica pentru o mai buna coordonare, s-a considerat necesar ca CJASPIS sa aiba doi presedinti: presedintele consiliului judetean si prefectul judetului.

Un plan antisaracie fara... solutii

Un prim rezultat al CASPIS a fost Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, adoptat de catre Cabinetul Nastase ca program oficial de guvernare. Pentru a nu fi acuzati ca presa interpreteaza dupa bunul plac rezultatele muncii comisiei, redam in cele ce urmeaza opinia fostului deputat Mihai Baciu, sustinuta in plenul Camerei: "Ce are acest vast, ca intindere, plan antisaracie? Are de toate. Are obiective, prioritati, principii, strategii. Are programe, evaluari, monitorizare, componente sectoriale (...) Nu are insa un singur lucru: nu are solutii. Si nici nu indica resurse clare (...) Ori de cate ori vine vorba despre acestea, ele sunt inecate intr-un limbaj sociologico-filosofic stufos si abstract - apar clasificari, subclasificari, incat cititorul trebuie sa apeleze la dictionar si astfel uita de resurse".

In ce masura a produs rezultate planul antisaracie elaborat de comisie este discutabil. Informatiile cat de cat concrete despre aceasta comisie si activitatea ei se opresc insa aici. In rest, ceata deasa. Cei de la Secretariatul General al Guvernului spun ca nu tine CASPIS de ei si arunca mingea la Cancelarie. Cei de la Cancelarie, prin biroul purtatorului de cuvant, paseaza mai departe, trimitand pentru informatii chiar la... comisie.

Bani de la buget si din finantari europene

Am incercat sa aflam din ce bani se finanteaza CASPIS. Directorul executiv al comisiei ne-a comunicat ca cei 68 de membri depun... munca voluntara, in sensul ca nu sunt remunerati pentru eforturile depuse. In schimb, cei sase din secretariatul tehnic sunt platiti astfel: patru sunt asimilati pe post de consilier in cadrul Cancelariei primului ministru iar ceilalti doi sunt "detasati" de la Ministerul Integrarii.

Pe langa salarii, mai sunt asigurati de la bugetul de stat, potrivit directorului CASPIS, bani doar pentru cheltuielile aferente "consumabilelor". O notiune asa de vaga, tocmai buna pentru a masca adevarul. Un alt secret il constituie numele celor 68 de membri. Potrivit aceleiasi persoane, ei au fost numiti pe 18 aprilie 2005 prin decizie a premierului, decizie care nu se poate consulta intrucat nu se publica in Monitorul Oficial. Am solicitat si CASPIS si biroului purtatorului de cuvant al Guvernului lista cu numele membrilor, dar nu ni s-a trimis nimic.

Asta in virtutea transparentei despre care vorbesc la unison oamenii politici, indiferent de functiile inalte in care se afla! Mergand tot pe firul banilor, am gasit o precizare a Ministerului Integrarii potrivit careia "secretariatul tehnic CASPIS nu beneficiaza de fonduri UE sau alte granturi pentru implementarea de programe, dar beneficiaza de granturi acordate pentru asistenta tehnica in dezvoltarea institutionala a comisiei atat la nivel central, cat si judetean".

Iata ce am descoperit si in Cartea Alba a Secretariatului General al Guvernului 2001-2003: "CASPIS beneficiaza incepand cu anul 2002 de un grant in suma de 246.000 USD acordat Romaniei de Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare. Derularea grantului se efectueaza (...) sub directa coordonare a domnului consilier de stat Catalin Zamfir - coordonator tehnic si consilier al primului ministru" (Adrian Nastase - n.r.).

Un alt grant a fost acordat de Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Guvernului Marii Britanii (DFID). Potrivit unui raport prezentat de DFID in Parlamentul britanic, rezulta ca s-a subventionat in doua randuri CASPIS: o data cu 90.000 de lire sterline, a doua oara cu 95.000 de lire sterline.

Transparenta zero!

Dupa doua zile de "negocieri" intense pentru obtinerea de informatii, ba la comisie, ba la Cancelaria Guvernului, nu ne ramane decat sa tragem concluzia ca transparenta este zero, desi respectivul organism "traieste" din bani publici. Ca sa nu spunem ca oricare cetatean ar trebui sa aiba acces la informatiile de baza. Cu atat mai mult cei saraci, care ar dori sa afle ce face CASPIS pentru ei. De la Guvernul Tariceanu raspunsurile au fost de genul: "Discutati la comisie. Ei stiu cel mai bine".

De parca nu ar fi CASPIS sub autoritatea primului ministru! De la comisie, iar nimic. Site-ul web al institutiei, care prezenta informatii perimate, a fost inchis la scurt timp dupa ce am inceput sa punem intrebari. Tot pe site figura ca adresa a punctului de lucru str. Schitu Magureanu, numai ca misterioasa comisie nu mai activeaza acolo din toamna anului trecut, dupa cum ne-a comunicat portarul care veghea vigilent. De ce atatea eschivari si ezitari daca nu este nimic de ascuns?

Comisia ar fi trebuit sa prezinte noului Guvern si planul pe termen lung, pana in 2012, dar nu s-a intamplat acest lucru. Directorul executiv ne-a explicat ca au fost alte prioritati, cum ar fi... semnarea tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Iata insa ce recomandari se fac in raportul de activitate al comisiei, elaborat in decembrie 2004: "Avand in vedere rolul din ce in ce mai important in dezvoltarea sistemului de combatere a saraciei si de promovare a incluziunii sociale atat la nivel national, cat si la nivel local, CASPIS va trebui sa aiba un buget distinct pentru functionarea secretariatului tehnic (locatie in acord cu statutul sau de comisie guvernamentala interministeriala, personal permanent, cheltuieli curente etc.) si dezvoltarea diferitelor proiecte de diagnoza, monitorizare si evaluare". Adica alti bani de la buget pentru... masurarea saraciei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe