Chiar daca au existat dezbateri intense politice si legale, Romania nu a schimbat cadrul institutional de lupta anticoruptie. “Cadrul legal ramane slab in unele zone, cu restrangerea puterilor autoritatilor specializate si cu sporirea cerintelor pentru unele investigatii. Deciziile inconsevente ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cazuri de rang inalt contribuie la scaderea increderii publice in lupta impotriva coruptiei” este concluzia raportului tehnic care sta la baza raportului final ce va fi facut public astazi de catre Comisia European la obiectivul de referinta numarul trei - continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt. Documentul accentueaza faptul ca in legislativul roman nu se constientizeaza suficient problema coruptiei la nivel inalt, potrivit NewsIn.

"Pe langa continuarea unui parcurs pozitiv de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), lupta impotriva coruptiei la nivel inalt nu a demonstrat progrese convingatoare din iunie 2007. La fel ca si atunci, instantele au continuat sa dea sentinte blande si sanctiuni inconsecvente. Cazurile cheie ce privesc politicieni de rang inalt nu au inregistrat nici un progres real", arata raportul tehnic.

De exemplu, DNA a anchetat 17 cazuri de coruptie la nivel inalt. Totusi, trei dintre acestea, care priveau cate un fost ministru, au fost restituite procurorilor de catre ICCJ. Motivarea restituirii s-a bazat pe aplicarea retroactiva a deciziei Curtii Constitutionale luate in iulie 2007, scrie in raport, iar intr-o nota de subsol se precizeaza ca este vorba de decizia Curtii Constitutionale 665/5.07.2007 care solicita ca fostii ministri sa beneficieze de aceleasi restrictii in ridicarea imunitatii precum ministrii aflati in exercitiul functiunii. Motivele pentru decizia ICCJ arata ca intr-unul dintre cazuri, restituirea va anula toate activitatile de investigatie derulate de procurori.

In plus, noteaza raportul tehnic, "pentru a putea demara o ancheta, e nevoie acum de acordul Parlamentului, pe langa acordul presedintelui. In ciuda unei declaratii publice facute la 22 aprilie 2008 ca nu exista nici o procedura publica pentru a aproba aceste solicitari, comisia juridica a Camerei Deputatilor si-a dat deja avizul negativ in doua cazuri", mai precizeaza raportul, explicand intr-o nota de subsol ca in mai 2008, comisia juridica a Camerei Deputatilor a recomandat neinceperea urmaririi penale a fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea, iar in iunie 2008 a fostului premier Adrian Nastase.

In ce priveste stabilitatea cadrului institutional de lupta anticoruptie, mai ales prin pastrarea procedurii de numire si revocare a Procurorului General si a procurorului-sef al DNA, se apreciaza ca "evolutii pozitive" faptul ca acestea au ramas neschimbate.

Citeste si:

O problema consta in multe din deciziile Curtii Constitutionale si in modificarile legislative din ultimul an care ar putea slabi serios lupta anticoruptie. De exemplu, “o decizie a CCR din iulie 2007 restrange aria de activitate a sectiei militare a DNA interzicandu-i sa mai investigheze cazuri ce implica atat civili cat si persoal militar. In august, articolul 94 din Codul de Procedura Fiscala a fost modificat, astfel incat s-a interzis autoritatii fiscale elaborarea de rapoarte tehnice sau stiintifice la cererea parchetelor, iar procedura speciala de anchetare a ministrilor in functie a fost extinsa si asupra fostilor ministri. In octombrie, CCR a declarat neconstitutionale o serie de prevederi relevante ale legii privind raspunderea ministeriala. Procedura de ridicare a imunitatii pentru ministrii care sunt in acelasi timp si parlamentari a fost inasprita in martie 2008", arata documentul.

Expertii Comisiei Europene recomanda parlamentarilor romani sa analizeze atent impactul proiectelor lor de lege asupra capacitatii acelor autoritati care se ocupa cu investigarea si anchetarea infractiunilor de coruptie.

In ce priveste amendamentele la Codul de procedura penala, "situatia ramane incerta pe moment. In timp ce majoritatea masurilor propuse initial de Camera Deputatilor au fost eliminate de catre Senat, au ramas prevederile care limiteaza eficienta perchezitiilor domiciliare si a interceptarilor telefonice. Daca vor fi aprobate, aceste prevederi vor impiedica in mod semnificativ capacitatea procurorilor de a strange probe adecvate in cazuri penale, in special in cazuri de coruptie unde interceptarile telefonice joaca un rol substantial. Procurorii nu vor mai putea emite autorizatii pentru interceptari telefonice, iar conditiile pentru interceptare si inregistrare au fost inasprite. Conversatiile dintre avocat si client nu ar mai putea fi inregistrate si folosite drept probe. In cele din urma, similar cu perchezitiile domiciliare, au fost introduse prevederi care interzic utilizarea probelor stranse in contraventie cu conditiile specificate.

"Chiar daca amendamentele sunt deocamdata suspendate, ele nu au fost abandonate definitiv si unele masuri risca sa fie reintroduse in noul Cod de Procedura Penala cand va fi prezentat Parlamentului", avertizeaza raportul tehnic.