"Rezultate modeste", "progrese lente", "nevoia de a continua monitorizarea" sunt cateva cuvinte-cheie din proiectul de raport ce va fi adoptat miercuri de Comisia Europeana. Executivul european considera ca "pentru moment, sprijinul este mai eficient decat sanctiunile si nu va invoca masurile de salvgardare posibile conform Tratatului de Aderare".

Sunt amintite, in schimb, alte masuri ce ar putea fi luate in viitor, daca lupta anticoruptie va ramane fara rezultate din cauza lipsei de "sprijin fara echivoc" din partea clasei politice si a unei parti a sistemului judiciar (CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie). In acest context, Comisia Europeana avertizeaza ca decizia de a primi sau nu Romania in spatiul Schengen si zona Euro va tine cont si de progresele in combaterea coruptiei.

"Cetatenii romani merita sa aiba acces la toate beneficiile statutului de tara membra UE - ei au fost de acord cu aderarea la UE asteptandu-se ca aceasta sa ajute la consolidarea statului de drept si la eliminarea coruptiei", este premisa de la care porneste evaluarea Comisiei.

"Esecul in a face suficiente progrese in cadrul mecanismului de cooperare si verificare si de a risipi dubiile privind capacitatea Romaniei de a combate coruptia priveaza cetatenii romani de aceste drepturi si erodeaza increderea lor in statul de drept. Ar putea avea efecte descurajatoare pe termen lung asupra performantelor economiei romanesti, impiedicand investitiile straine atat de necesare. Va influenta si evaluarea Romaniei in ceea ce priveste pregatirea ei pentru a prelua responsabilitati si a detine un rol mai amplu in numele altor state membre, ceea ce ar fi necesar, daca doreste sa adere la spatiul Schengen si zona Euro", se arata in documentul obtinut de NewsIn.

Nu sunt uitate nici fondurile europene, care ar putea fi blocate - dupa modelul aplicat Bulgariei - in cazul in care administratia nu functioneaza corect. "Utilizarea adecvata a fondurilor UE de preaderare si a fondurilor structurale va fi posibila doar daca exista o capacitate administrativa adecvata si un control eficient al conflictelor de interese, fraudelor si neregulilor financiare", avertizeaza Comisia Europeana.

Parlamentul politizeaza dosarele de coruptie

Raportul CE critica "politizarea" dosarelor de coruptie la nivel inalt de catre Parlamentul Romaniei, care "trebuie sa demonstreze un angajament lipsit de echivoc in favoarea eradicarii coruptiei la nivel inalt".

"Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie implicand fosti ministri. Aceasta se datoreaza partial faptului ca Parlamentul a blocat investigarea si partial faptului ca aceste cazuri au fost respinse de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat decizii anterioare", se arata in proiectul de raport.
"Politizarea cazurilor de coruptie de catre Parlamentul Romaniei si esecul sistemului judiciar in emiterea de sentinte in cazuri de coruptie la nivel inalt a slabit respectul pentru statul de drept", remarca Executivul european.

In plus, dezbaterile din Parlament pe tema amendamentelor la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala "care tinteau restrictionarea colectarii anumitor probe creeaza nesiguranta in plan legal si influenteaza negativ investigatiile in curs. Aceasta incertitudine legala duce, de asemenea, la reticenta din partea corpului judiciar de a-si continua cazurile, dat fiind ca este neclar daca probele adunate azi vor fi acceptabile maine".

Pe de alta parte, fara condamnari in cazurile de coruptie la nivel inalt nu se poate recupera increderea publicului in statul de drept, avertizeaza CE. "Angajamentul si asumarea reformei trebuie sa fie inradacinate in intreg spectrul politic si in interiorul sistemului judiciar. Increderea publica in lupta impotriva coruptiei va fi restabilita numai prin prezentarea de rezultate si condamnari in cazurile de coruptie la nivel inalt", potrivit schitei de raport.

Procurorii isi fac treaba, judecatorii blocheaza

Activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) este apreciata in raportul CE, in schimb deciziile judecatorilor sunt criticate pentru lipsa de consistenta si "blandetea" sanctiunilor aplicate in cazuri de coruptie: "Desi DNA continua sa arate in mod consistent rezultate pozitive in lansarea de anchete in cazurile de coruptie la nivel inalt, sentintele in justitie raman blande si inconsistente".

Raportul CE remarca la capitolul "progrese" faptul ca DNA nu a fost comasata sau dizolvata in alte structuri ale procuraturii, pastrandu-se "stabilitatea cadrului institutional si legal de combatere a coruptiei".

Citeste si:

Un obstacol in combaterea eficienta a coruptiei este insa "nesiguranta legala" si "inconsistenta in jurisprudenta" furnizata de curtile superioare precum Inalta Curte de Casatie si Justitie in unele cazuri de coruptie la nivel inalt, remarca Executivul european.

Recurgerea frecventa la ordonantele de urgenta este o alta problema ce impiedica "aplicarea uniforma si consistenta a legii".

"Aceasta practica creeaza suprapuneri si contradictii si duce la neajunsuri procedurale in implementare. Jurisprudenta inconsistenta din partea curtilor superioare duce, in schimb, la incertitudine legala. Toti acesti factori slabesc sistemul judiciar, rezultand adesea decizii judecatoresti blande si frecvente suspendari ale sentintelor. Aspectul este problematic mai ales in cazurile de coruptie", subliniaza Comisia Europeana.

Executivul european solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) "sa adopte o pozitie fara echivoc privind lupta impotriva coruptiei la nivel inalt in contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament". De asemenea, CSM trebuie "sa ia masuri pentru a garanta transparenta si eficienta sistemului judiciar si sa-si consolideze propria responsabilitate". In ceea ce priveste politica de personal, CSM "trebuie inca sa-si dezvolte credibilitatea in sistemul judiciar oferind solutii sustenabile privind deficientele de personal si management", arata CE.

"Desi CSM are baze solide, nu si-a exercitat inca in mod consistent mandatul sau deplin, cu precadere in ceea ce priveste investigatiile proactive asupra cazurilor disciplinare. Mai trebuie ca inspectoratul sa dezvolte niste linii directoare si sa-si stabileasca un portofoliu de investigatii din oficiu. CSM se misca incet atunci cand e vorba de luarea unor decizii de management sau disciplinare. Sanctiunile pe care le impune sunt adesea inconsecvente", a constatat Comisia, potrivit schitei de raport.

ANI trebuie sa confirme

Printre "progresele modeste" se numara si infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, unul dintre cele patru obiective de referinta (benchmarks) pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in domeniul justitiei si al luptei anticoruptie, potrivit mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene.

Executivul european remarca faptul ca de la ultimul sau raport publicat la inceputul lunii februarie, ANI si-a recrutat personalul de baza si a inceput sa investigheze cazuri.

"Este prea devreme pentru a-i judeca in mod obiectiv performanta in ceea ce priveste cazurile si calitatea deciziilor sale (adica sanctiunile). La fel, este prea devreme pentru a aprecia daca mandatul legal al ANI este suficient de robust. Rolul de supervizor pe care il are Consiliul National de Integritate (CNI) poate fi judecat numai pe baza viitoarelor sale actiuni", se arata in raport.

Proiectul de raport obtinut de NewsIn contine sapte pagini si reprezinta evaluarea politica a reformei justitiei si luptei anticoruptie, fiind redactat de Secretariatul General aflat in subordinea presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Evaluarii politice i se adauga insa una tehnica, realizata de Comisariatul Justitie, Libertati Civile si Securitate aflat in subordinea comisarului Jacques Barrot. Aceasta contine 16 pagini si urmareste in detaliu situatia in care se afla fiecare obiectiv de referinta.

Varianta finala a raportului, care va fi o imbinare a evaluarii politice cu cea tehnica si care mai poate suferi modificari de ton si accente, va fi adoptata miercuri in Colegiul Comisarilor, urmand a fi publicata imediat dupa aceea.