Delimitarea circumscriptiilor uninominale da batai de cap partidelor politice. Pana vineri, toate filialele judetene ale partidelor parlamentare trebuie sa trimita Comisiei parlamentare de Cod Electoral proiectele de delimitare a circumscriptiilor uninominale.

In cazul in care acestea nu vor ajunge la un consens, Comisia va actiona ca arbitru. Impartirea judetelor in colegii uninominale este acum la mana partidelor depinzand de dispo­nibilitatea acestora de a colabora unele cu altele. Comisia electorala a decis sa nu impuna colegii stabilite de la Bucuresti, politicienii din fiecare judet avand posibilitatea de a trasa in teritoriu colegiile.

"Ei stiu mai bine care sunt traditiile fiecarei zone, de care orase depind comunele din punct de vedere economic si social", a declarat deputatul PSD Anghel Stanciu. Acesta a precizat ca liderii de grup parlamentar si-au instruit deja filialele sa colaboreze cu adversarii politici pentru a se ajunge la solutii convenabile tuturor. Baza de negociere intre partide este constituita de conditiile prevazute de Legea electorala. Printre acestea este obligativitatea ca limitele colegiilor sa respecte norma de reprezentare, de un senator la 160.000 de locuitori si un deputat la 70.000 de locuitori. Populatia arondata colegiului nu este totusi fixa, ea putand varia cu 30%, diferenta maxima intre cel mai mare colegiu si cel mai mic dintr-un judet. De asemenea, o localitate trebuie sa se afle intr-un singur colegiu, cu exceptia municipiilor resedinta de judet care pot fi impartite in mai multe, in functie de numarul de locuitori.

Desi conditiile par simple, ele sunt relativ destul de greu de pus in practica. In cadrul Comisiei, s-a discutat cum trebuie divizate marile orase, in functie de sectiile de votare existente sau in functie de strazi? Pana la urma, s-a hotarat ca in Monitorul Oficial arondarile la un colegiu sau altul sa se faca pe strazi. Acest fapt ar putea duce totusi la o reconfigurare a sectiilor de vot deoarece o parte din ele au inscrise pe liste persoane de pe mai multe strazi.

Citeste si:

Evidente inexacte

O alta discutie a fost iscata de exactitatea statisticilor referitoare la numarul de alegatori. Lipsa unei evidente a populatiei cu un grad inalt de acuratete ridica dubii in privinta respectarii normei de reprezentare. Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat ca s-a optat initial pentru datele recensamantului din 2002 ca punct de plecare privind evidenta electoratului, insa finalmente comisia a decis ca statisticile cele mai apropiate de datele reale sunt listele permanente de la fiecare sectie de votare.

Deputatul Valentin Iliescu (PD-L) a precizat ca multe din datele privind evidenta populatiei pe cartiere sau strazi nu au ajuns la comisie, iar aceste date sunt vitale pentru trasarea colegiilor. In plus, erorile la stabilirea numarului de electori arondati la un colegiu pot conduce la contestari ale rezultatelor alegerilor intr-un colegiu sau altul pe considerentul ca nu a fost respectata norma de reprezentare, a precizat, la randul sau, pesedistul Anghel Stanciu, intr-una din sedintele comisiei.