Retras din viata politica, Ion Diaconescu pare impacat cu trecutul si chiar cu Ion Iliescu, spunand ca a ramas in "relatii civilizate" cu acesta, senatorul PSD avand grija sa il sune in fiecare an de ziua sa onomastica. Fost taranist si presedinte al Camerei Deputatilor, Diaconescu isi aminteste insa de primele alegeri organizate dupa prabusirea dictaturii comuniste, in mai 1990, si spune cum Ion Iliescu inca mai spera intr-un "comunism cu fata umana", acceptand cu greu ideea pluralismului politic si refuzand sa cedeze puterea acaparata dupa inlaturarea lui Ceausescu. El povesteste cat de "liber" a fost primul scrutin, in conditiile in care electoratul era manipulat prin intermediul unei prese controlate de noua putere, formata din aceiasi fosti activisti ai PCR, oameni care detineau controlul si asupra economiei si care instigau "muncitorimea" impotriva partidelor istorice. Rezultatul primelor alegeri, prin victoria FSN-ului, a avut ca efect intarzierea reformelor si a democratizarii reale a Romaniei. Dupa 18 ani, fostul lider admite ca electoratul si politicienii s-au mai maturizat si spera ca Iliescu a inteles ca democratia si comunismul sunt doua lucruri diferite.

"La primele alegeri din 1990, inamicul eram noi, cei care statusem in puscariile comuniste si au dezlantuit o campanie extraordinara impotriva noastra"

Reporter: Coincidenta face ca in plina campanie pentru locale electoratul si politicienii romani sa fi ajuns la varsta majoratului. Pe 20 mai se implinesc 18 ani de la primele alegeri organizate dupa prabusirea dictaturii comuniste. Ca unul dintre oamenii politici care a participat la scrutinul din 1990, avand si experienta regimurilor de dinaintea instaurarii comunismului si fiind un observator al vietii politice din 2008, puteti rememora atmosfera de atunci? Practic, cat de libere au fost "primele alegeri libere"?

Ion Diaconescu: In momentul asa zisei revolutii - numai revolutie n-a fost, ca in afara ca l-au inlaturat pe Ceausescu care nu mai era agreat nici de Moscova si nu avea suport nici in tara, cei care s-au inscaunat la putere erau formati, crescuti in spiritul comunismului. Toti fusesera membri de partid comunist, toti avusesera diverse dregatorii...toti erau oameni orientati, construiti, educati in acest spirit. Noi am incercat imediat, am reinfiintat partidul, aveam testamente de la Maniu sa nu lasam partidul sa omoara. L-am reinviat, dar ei au sesizat ca venind cu acest trecut de lupta pentru niste principii eram periculosi pentru ei. Au dezlantuit atunci, la alegerile din 90, o campanie extraordinara impotriva noastra. Adica s-a facut revolutia impotriva comunismului si acum, la alegeri, inamicul eram noi, noi care statusem in puscariile comuniste, noi care luptasem in batalia contra comunismului, acum noi eram dusmanii si fostii membri ai PCR aparau tara.

Citeste si:

"Am cerut FSN sa nu se transforme in partid politic. Nu faceau decat sa schimbe o firma- in loc de PCR isi spuneau FSN"

Ion Diaconescu: Si alegerile astea de care zice domnul Iliescu ca au fost libere atunci in 90... o singura data am avut curajul sa ma duc in satul meu si al lui Mihalache, la Dobresti, cu o delegatie de ziaristi straini care vroiau sa vada activitatea partidului nostru la tara. Am facut un parastas la morminte...la Mihalache. La iesirea de la cimitir, cativa zeci de insi ne-au atacat cu pietre. Am scapat cu fuga, ne-am dus la seful organizatiei locale sa ne gazduiasca...si acolo, aruncau din starda cu pietre in usa si geamuri. Era alaturi militia, am reclamat. Nu ne bagam, e chestie politica, ne-au raspuns. Si pe urma Coposu mi-a povestit ca a fost la el in sat si a fost luat cu pietre. Eram vanati pur si simplu. Ca sa va dau un exemplu de libertatea de atunci de care vorbeste domnul Iliescu ... Noi ne-am dus la Guvern si am propus ca FSN sa nu se faca partid politic pentru ca ei au acaparat puterea si avand in mana puterea dupa sistemul vechi comunist aveau tot absolut...si economia, si presa si militie, jandarmi...Noi n-aveam nici macar o masina de scris, nimic. Le-am cerut categoric sa nu se transforme ei in partid politic, pentru ca insemna ca nu faceau decat sa isi schimbe o firma - in loc de PCR sa puna FSN si tot aceiasi oameni sunt. Le-am propus sa faca cum a facut Jaruzelski in Polonia. El, la revolutie, era secretar general al partidului si presedinte al tarii, dar n-a candidat, a facut alegeri sa candideze partidele noi. Dar pentru ca si noi avem dreptul ne dati un numar de mandate in mod automat. M-au intrebat ce procentaj le ofeream. Dupa parerea mea un sfert, ca se creasera deja vreo 20 de partide, deci nu era pericol ca restul sa le ia un partid singur. Nu au facut insa asa.

Reporter: Cu cine ati avut discutii pentru a ajunge la o astfel intelegere?

Ion Diaconescu: Cu toti, cu Iliescu, Mazilu...Si s-au facut partid politic. Cand s-au facut partid politic, noi am facut un miting. Tot Bucurestiul era alaturi de noi, iar ei au adus repede muncitori cu rangi...au incercat sa sparga mitingul in piata, i-au bagat si peste noi in sedinta si ii ziceau lui Coposu <<Unde mi-ai fost domnul cand eu caram malaiasul cu sacosa la copii? Dumneata ai fost cu boierii, cu bogatasii...>>. "Nu, am fost in puscarie", raspundea Coposu. <<Ei puscarie...Tovarase presedinte, eu i-as impusca pe banditii astia>>, ii ziceau pe urma lui Iliescu. Iliescu foarte condescendent <<Mai baieti, nici chiar asa...>> Asta era atmosfera. Si a doua zi, in toata tara ne-au atacat sediile. Ne-au asediat si aici la Bucuresti. Am sunat la Guvern, a venit Roman (care era prim-ministru ) si le-a tinut un discurs celor care ne asediasera, in vreme ce noi ne baricadasem in sediu. Deci alegerile de atunci au fost in acest spirit, mai ales ca pe noi ne-au prezentat ca pe niste dusmani ai tarii, iar lumea era complet dezorientata.