Romania nu a reusit, nici dupa 15 ani de la Revolutie, sa rezolve problema proprietatii asupra pamintului si padurilor. Bilbiielile celor care s-au perindat la guvernare dupa 1989 au complicat in asa masura lucrurile incit problemele legate de proprietate par fara sfirsit.
Daca in tari precum Ungaria problema a fost rezolvata intr-un timp foarte scurt, cu multi ani in urma (fostii proprietari au primit doar despagubiri in bani), autoritatile romane cauta inca solutii pentru repararea nedreptatilor comise de regimul comunist. Initiativa Aliantei aflata acum la guvernare de a modifica Legile proprietatii ar putea rezolva o parte din aceste probleme.

Daca, la o prima lectura, modificarile la care se lucreaza sint semnificative, formularile lasa inca loc de interpretari. De altfel, acesta este si unul dintre motivele pentru care partidele din cadrul coalitiei nu au ajuns la un consens in privinta noilor forme ale Legilor proprietatii. Chiar daca intentia de modificare a acestor legi este laudabila, va fi greu de evitat un nou val de procese deoarece legile in vigoare la ora actuala au fost indelung contestate de fostii proprietari care s-au considerat nedreptatiti. Cele mai multe nemultumiri au fost legate de amplasamentele pe care s-a facut retrocedarea.

Varianta la care se lucreaza in prezent elimina termenul "de regula" din prevederea actuala potrivit careia retrocedarea se face "de regula" pe vechile amplasamente. Acest lucru nu inseamna insa ca toti cei care au fost pusi in posesie pot sa-si recapete pamintul pe vechiul amplasament. Masura ar trebui foarte clar explicata, astfel incit sa nu se inteleaga faptul ca toti cei care au fost pusi in posesie pe alte suprafete decit cele revendicate vor putea sa-si recapete pamintul pe amplasamentele initiale. Practic, o persoana care revendica un teren ce a fost atribuit altcuiva trebuie sa demonstreze, cu documente, in instanta, ca suprafata respectiva ii apartine de drept. Abia dupa ce instanta stabileste cui i se cuvine amplasamentul respectiv se trece efectiv si la punerea in posesie.

Pe vechiul amplasament, doar daca e posibil

Valentin Mircea - consilier al ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur - declara ca punerea in posesie pe vechiul amplasament se poate face doar acolo unde este posibil. Adica, in cazul in care terenul este liber, pentru ca sint situatii in care pe terenurile revendicate s-au facut investitii semnificative. "Situatia funciara nu mai e aceeasi cu cea de dinainte de nationalizare. Sint cazuri in care suprafata solicitata nu mai poate fi retrocedata si atunci se poate da un teren echivalent sau omul poate fi despagubit. Incercam sa evitam un val de procese care ar face mai mult rau. Totusi in multe cazuri este usor de demonstrat faptul ca persoanele care au fost puse in posesie au fost favorizate mai ales in localitatile din jurul Bucurestiului", spune consilierul ministrului agriculturii.

Despagubiri in "teren echivalent" sau bani

Despagubirea ar urma sa fie facuta la valoarea de piata a pamintului, iar "teren echivalent" inseamna de aceeasi calitate cu cel revendicat. Pentru despagubiri este propusa infiintarea unui fond, insa deocamdata nu s-a identificat o sursa de alimentare a acestuia. "Fondul ar urma sa fie comun cu cel pentru Legea 10, dar nu s-a gasit inca o sursa de finantare", declara Valentin Mircea.

Martorii-vecini conteaza

O noutate in legislatia privind retrocedare pamintului o reprezinta acceptarea probei cu martori, dar nu oricum. Recurgerea la aceasta metoda va fi acceptata doar "in suplimentarea probelor", iar martorii trebuie obligatoriu sa fie vecinii celui care revendica pamintul.
Ca sa evite eventuale abuzuri din partea comisiilor care se ocupa de retrocedare, propunerea celor care lucreaza la modificarea Legii 18 si a Legii 1 este ca fiecare membru al comisiei sa platesca din propriul buzunar daca se dovedeste ca a nedreptatit pe cineva.

Padurile vor fi restituite integral

Citeste si:

Si modificarea Legii 1/2000 ridica mari probleme legate de amplasamente. O suprafata validata de 238.000 de hectare nu a fost inca pusa in posesie pentru ca proprietarii au refuzat suprafetele oferite, solicitind retrocedarea pe vechile amplasamente. Numai ca padurile de pe vechile amplasamente sint exceptate de la retrocedare. Potrivit Ministerului Agriculturii, la ora actuala se ia in calcul eliminarea acestor exceptii.

Ca si in cazul pamintului, retrocedarea padurilor ar urma sa se faca tot pe vechile amplasamente acolo unde este posibil. Insa, in cazul padurilor, numarul fostilor proprietari persoane fizice este mai mic. Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Vasile Lupu, declara ca suprafetele mari de padure au apartinut in general formelor asociative (obsti, composesorate). Multe dintre acestea s-au reinfiintat, sint inregistrate si pot revendica suprafata pe care au detinut-o. Potrivit lui Vasile Lupu, noua forma a legii prevede restituirea integrala a padurilor.

Durata proceselor - maximum patru luni

Judecarea proceselor funciare se face de urgenta si cu precadere, inclusiv in perioada vacantelor judecatoresti. Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incit piritul sa aiba la dispozitie, in vederea pregatirii apararii, cel putin 20 zile de la data primirii citatiei. Potrivit consilierului Valentin Mircea, procesele privind retrocedarea proprietatii funciare nu vor dura mai mult de patru luni.
Intimpinarea trebuie depusa la instanta de judecata, sub sanctiunea decaderii, cu cel putin 10 zile inainte de primul termen de judecata, insotita de toate inscrisurile invocate de pirit in apararea sa. Instanta nu poate acorda un termen pentru pregatirea apararii daca piritul nu a depus intimpinare in termenul prevazut.

Proba cu inscrisuri, interogatoriu, martori sau expertiza tehnica nu va fi incuviintata decit in favoarea partii pregatite sa depuna in sedinta publica in care se dezbate probatoriul toate inscrisurile de care intelege sa se prevaleze, intr-un numar de exemplare suficient pentru comunicare catre fiecare parte, lista intrebarilor la care urmeaza a raspunde partea adversa, numele si adresa complete ale martorilor propusi, respectiv obiectivele de expertiza solicitate. Interogatoriul nu se va putea administra in lipsa partii daca aceasta nu a fost citata cu aceasta mentiune. Martorii nu vor fi citati in vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecata fiind in sarcina partii care i-a propus. Procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi solutionate conform prevederilor acesteia.

Fostii proprietari il dau in judecata pe Iliescu

Asociatiile de proprietari membre ale Forumul Civic vor ca toate titlurile de proprietate emise abuziv in baza Legii 18 sa fie anulate. "Constituirea care s-a facut in baza acestei legi s-a facut cu mari abuzuri care trebuie eliminate. S-au improprietarit nasii, finii care in prezent stapinesc abuziv acest pamint", declara Adrian Stefan Iurascu, presedintele Forumului Civic. Nemultumiti ca nici dupa 15 ani nu si-au recuperat pamintul si padurile, fostii proprietari vor sa-l dea in judecata pe senatorul Ion Iliescu. "Am vorbit cu avocatul si acum stringem probe pentru a-l actiona in instanta pe senatorul Ion Iliescu. Prin interventii repetate, de genul retrocedarea padurilor a fost o mare prostie, acesta a prejudiciat fostii proprietarii", spune Iurascu. Fostii proprietari nu sint de acord cu trecerea prin parlament al legilor privind proprietatea, acestia considerind ca forul legislativ va modifica forma asupra careia urmeaza sa se cada de acord in cadrul coalitiei.

Peste 500.000 de procese pentru pamint

Procesele declansate de legile privind retrocedarea proprietatilor funciare reprezinta, in prezent, trei sferturi din cauzele aflate pe rol la unele instante. Numarul acestora depaseste o jumatate de milion, doar cazurile pentru restituirea pamintului, iar cele mai multe treneaza de multi ani.