Renuntarea la monitorizare ar presupune incalcarea unui angajament fata de FMI

Greva postasilor supune Guvernul Tariceanu la primul examen social, pentru a carui promovare Executivul - prins intre cerintele FMI si presiunile interne - trebuie sa gaseasca solutia de compromis pe care nici alte guvernari nu au identificat-o. Greva generala postasilor este o premiera. Este prima oara cand opresc lucrul la nivel national, dupa ce au cerut de nenumarate ori cresterea salariilor pana la un nivel decent. O singura data au fost in greva postasii, acum cativa ani, dar numai in oficiile din Bucuresti. Iar protestul de acum nu a fost precedat - cum se intampla de obicei - de o greva de avertisment. Pe de alta parte, actuala guvernare se afla pentru prima oara in fata unui astfel de protest. Linistea sociala instalata in toamna anului trecut, dupa greva de o zi a profesorilor, nu a fost cu adevarat tulburata de protestele fata de modificarea Codului Muncii si nici de amenintarile tot mai dese cu greva.

Datele problemei sunt clare: postasii au cerut salarii cu 16% mai mari, pe care administratia nu le poate acorda din cauza restrictiilor stabilite printr-o hotarare de Guvern. Mai exact, Posta Romana (CNPR) se afla, din 2001, pe lista societatilor monitorizate de Guvern la cererea FMI, iar fondul sau de salarii pe 2005 poate fi cu doar 4% mai mare decat in anul precedent. Legea nu permite declansarea unei greve legate direct de o hotarare de Guvern, asa ca postasii au atacat efectul problemei si au reclamat nivelul salariilor. Chichita legislativa nu a trecut insa neobservata, iar administratia a cerut in instanta oprirea grevei, invocand atat ilegalitatea protestului, cat si efectele lui.

Un precedent periculos

Cat timp Compania Posta Romana se afla pe lista societatilor monitorizate de Guvern, la cererea FMI, orice majorare peste pragul de 4% este imposibila. Solutia nu poate veni acum decat de la Guvern, pus astfel in situatia de a cauta calea de mijloc intre cerintele FMI si presiunile sociale interne, cale pe care pana acum nici o guvernare nu a gasit-o. A renunta la monitorizarea Postei Romane ar presupune incalcarea unui angajament fata de FMI, intr-un moment in care ministrul de Finante se afla la Washington pentru negocieri. Pe fondul scepticismului FMI privind efectele cotei unice de impozitare, un astfel de demers al autoritatilor de la Bucuresti nu ar fi unul tocmai fericit. Retragerea CNPR de pe lista nu ar reprezenta finalul, ci inceputul unei crize. Ar fi un precedent periculos, care ar face ca, dupa postasi, feroviarii, minerii si energeticienii sa ceara stergerea lor de pe lista si majorarea considerabila a salariilor.

Ce a raspuns Guvernul? Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a pronuntat transant: mai mult de 4% nu se poate, pentru ca nu trebuie incalcate angajamentele fata de FMI. Negocieri se pot purta in continuare, in limitele restrictiilor deja cunoscute, a continuat primul-ministru. "Prin aceasta declaratie, Tariceanu a dat un raspuns care, la un moment dat, oricum i-ar fi fost cerut. Un ministru insarcinat sa negocieze cu postasii ar fi cerut sa stie care sunt limitele pana la care Guvernul poate ceda. In lipsa unei reactii de la Palatul Victoria, sindicalistii ar fi tras concluzia ca Executivul nu poate sau nu stie cum sa gestioneze un conflict social", afirma Mediafax. Dar o asemenea pozitie transanta are si partile ei rele. Postasii au aflat ca nu vor primi nimic in plus si au astfel motive sa continue greva, declansata "strategic" inainte de Pasti.

Pensionarii, cei mai loviti

Milioane de pensionari ar avea motive sa injure iar Guvernul. Aceasta vine la scurt timp dupa ce au facut acelasi lucru din cauza listei medicamentelor compensate si a valului de scumpiri. Mai mult, facturile pentru telefoane, actele pentru declararea impozitului pe 2004, citatiile trimise de instante, dar si milioane de colete, scrisori si felicitari de Pasti nu vor putea ajunge la timp la destinatari. Restrictiva in multe privinte, legislatia sindicala nu prevede expres ca posta ar intra in categoria serviciilor unde, pe timpul grevei generale, trebuie asigurata o treime din activitate. Interpretand legea si incluzand posta in domeniul "telecomunicatii", instanta ar putea gasi motive pentru suspendarea protestului ori pentru declararea lui ilegala. Suspendarea grevei nu rezolva situatia, ci amana cu o luna oprirea lucrului.

Conflictul declansat de grevisti poate fi rezolvat fie prin scoaterea Postei de pe lista de monitorizare, ceea ce inseamna ca Guvernul trebuie sa emita o noua hotarare, fie prin acordarea unei majorari in limitele aceluiasi fond de salarii. In primul caz, efectele sunt clare: vot de blam de la FMI si un val de cereri de crestere a salariilor.

A doua varianta - mereu aplicata, in ultimii ani, de alte companii silite sa stranga cureaua - implica reduceri de personal. Ca si acceptarea unei majorari de numai 4%, si aceasta solutie este greu de digerat de postasi. Cat timp Posta lucreaza - potrivit sindicalistilor - cu 3000 de oameni sub necesar, o astfel de varianta nu inseamna decat munca mai multa pentru bani destul de putini.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe