Scandalul "Spaga suedeza" a intrat intr-o noua faza. Dupa ce, pe 27 aprilie, va fi pronuntata sentinta lui Peter Fallenius, fostul vicepresedinte al Elektro Invest Romania SRL, o filiala a ABB, urmatorul nume pe lista procurorilor suedezi este Mihai Cotfas. Conform procurorului Martin Tiden, suedezul de origine romana va trebui sa spuna ce a facut cu banii obtinuti din contractul de consultanta cu ABB. Cotfas este acuzat ca a delapidat 373.000 USD.

EVZ a continuat ancheta privind "Spaga suedeza" atit in regatul scandinav, cit si in Romania. Cine este Cotfas? Cum a ajuns ca un nume aproape necunoscut sa devina interfata unor afaceri de sute de milioane de dolari, incheiate intre statul roman si concernul ABB, pe parcursul a doua guvernari diametral opuse ca orientare politica? Cotfas, "cheia" afacerii "Spaga suedeza", continua sa taca. Insa investigatiile noastre, realizate in paralel cu anchetele procuraturii din Stockholm si, la Bucuresti, la PNA, nu au fost zadarnice: tot mai multe documente si marturii conduc spre ideea ca Mihai Cotfas este veriga de legatura intre ABB si guvernarile CDR si PSD de dupa Revolutie, prin care s-a realizat un mare "tun" financiar. In ciuda insistentelor repetate ale EVZ, Cotfas a refuzat sa comenteze. "Nu ma mai deranjati cu telefoane", a spus acesta ieri.
Mihai Cotfas, in virsta de 60 de ani, de profesie economist, a ajuns in Suedia la sfirsitul anilor ‘70. Parlamentarul suedez de origine romana, Ana Maria Narti, spune ca abia dupa 1990 acesta a aparut in prim-plan, incercind sa profite de schimbarile din tara lui natala.

Relatii sus-puse in regimul Iliescu

Cotfas a locuit o perioada la Göteborg, unde si-a pregatit doctoratul in economie. Potrivit marturiei sale facute in fata procurorilor suedezi, in perioada 1991-1995 s-a ocupat de colaborarea Universitatii din Göteborg cu universitati cu profil economic din Romania. Cotfas a declarat inspectorului de politie Tore Petterson ca a "intilnit persoane care au devenit politicieni remarcanti in Romania".

Nu a dat inca nume, dar a spus ca era "consultat in calitate de roman in exil si economist". A sustinut ca a fost solicitat sa-si inceapa o "cariera politica in Romania". Persoane din Suedia care l-au cunoscut spun ca a avut legaturi cu mai toate regimurile care s-au perindat la putere la noi in tara. Din declaratiile lui Cotfas mai reiese ca acesta a fost consultant guvernamental si in regimul Iliescu, in perioada 1991-1996. Era "consultat" pe diverse probleme de administratia PDSR. Tocmai aceste "relatii la nivel inalt" l-au facut ca, in primavara lui 1995, sa intre in atentia concernului suedezo-elvetian ABB, interesat de recuperarea datoriei istorice a Romaniei catre Suedia.

Cum a ajuns omul ABB

Ulterior, i s-a propus sa reprezinte concernul in negocierile cu statul roman si sa se angajeze in cadrul Elektro Invest, o divizie din Romania a ABB. Cel cu care a negociat si care apoi l-a angajat se numeste Christer Lindqvist si era, la acea vreme, directorul Elektro Invest. Lindqvist i-a spus lui Cotfas ca ABB intimpina la momentul respectiv greutati in a-si rezolva chestiunile de afaceri din Romania, iar el era omul potrivit deoarece "cunostea oameni in pozitii-cheie". Au avut loc apoi mai multe intilniri intre Cotfas si Lindqvist. S-a stabilit ca ABB ar dori ca banii obtinuti din plata datoriei sa fie folositi pentru investitii in Romania. Cotfas a fost insarcinat oficial sa se ocupe de acest "program de reinvestitii". I s-a dat mandat sa discute cu guvernul roman faptul ca "ABB va investi 1,5 dolari pentru fiecare dolar platit de autoritatile de la Bucuresti in contul datoriei" - adica montajul financiar despre care Daniel Daianu, fost ministru al finantelor, spunea ca a reprezentat "o schema diabolica", ce ar fi impovarat pe nedrept bugetul public cu sute de milioane de dolari.

Negocierile prind avint cu sprijinul lui Ciumara

Este neclar de ce nu au avut loc negocieri pina in 1996. Potrivit procurorilor suedezi, Cotfas spunea ca in 1996 "au inceput adevaratele negocieri si ca tot atunci a aflat cine le sint partenerii de negociere romani". El a prezentat noului guvern de la Bucuresti planul de reinvestitii. Suedia era reprezentata de Christer Lindqvist, Mihai Cotfas si un avocat din Londra, John Andeerberg. Acesta din urma avea misiunea de a evalua obligatiunile. Uneori au mai participat la negocieri si alte persoane, nu insa si Peter Fallenius, a spus Cotfas.

Negocierile au avansat: in 1997, a mai zis Cotfas, s-a convenit "asupra unei liste continind un anumit numar de societati romanesti care sa fie cuprinse in programul de reinvestitii". Cotfas a vizitat firmele. Intre timp, Lindqvist a parasit functia de director al Elektro Invest. In locul sau a fost numit Curt Gren. Acesta l-a anuntat pe Cotfas ca o delegatie suedeza din care facea parte si Peter Fallenius, numit vicepresedinte la Elektro Invest Romania, impreuna cu reprezentanti ai mai multor firme suedeze (printre care si Volvo) vor veni in Romania. Suedezului de origine romana i s-a pus la dispozitie o limuzina pentru a-i duce pe Fallenius si ceilalti la firmele de stat romanesti aflate in atentia scandinavilor. La Bucuresti, la sediul guvernului, ministrul finantelor Mircea Ciumara a pregatit o hotarire pentru rezolvarea datoriei. "Prima strigare": 800 de milioane de dolari, cu 50 la suta mai mult decit sperau suedezii in 1995, conform marturiei lui Cotfas. Ciumara nu a reusit insa sa treaca hotarirea prin guvern pentru ca a fost schimbat din functia de ministru al finantelor si numit la industrii. Noului ministru al finantelor, Daniel Daianu, i s-a parut ceva necurat in decizia lui Ciumara si a cerut guvernului sa nu si-o mai insuseasca.

Tripleta Ciumara-Cotfas-Hjalmarson

Ciumara a fost coleg de facultate cu Cotfas. Recunoaste ca sint "prieteni de 40 ani". De altfel, il cunostea si pe Hjalmarsson inainte ca acesta sa ajunga consilierul sau. Cotfas si-a dat doctoratul la Universitatea din Göteborg cu Hjalmarsson si astfel Ciumara l-a cunoscut pe acesta. Cotfas si Hjalmarson au semnat lucrarea de doctorat a primului impreuna cu un suedez de origine kurda care, in prezent, este profesor la Universitatea din Helsinki. Interesant este ca Mihai Cotfas si Hjalmarson i-au aranjat o bursa la Universitatea din Goteborg lui Radu Ciumara, unul dintre cei doi fii a fostului ministru taranist, mai nou membru PUR. Radu Ciumara este referent al Directiei Culte din Ministerul Culturii inca din vremea lui Razvan Theodorescu.

Consultanta pentru datorie

Citeste si:

Interesant este si faptul ca in timp ce Mircea Ciumara finaliza hotarirea de guvern prin care suedezii urmau sa beneficieze de compensatii sub diferite forme in valoare de 800 de milioane de dolari, Fallenius si Cotfas se gindeau impreuna cum sa obtina si un profit din acest lucru. Cei doi pun la cale un contract de consultanta intre ABB Elektro Invest si firma Chaville Consulting, controlata de ei. Elektro se angaja ca, in termen de sase luni, sa vireze suma de 600.000 dolari in contul companiei din Elvetia. Data semnarii contractului: decembrie 1997, exact cind urma sa intre pe ordinea de zi a guvernului proiectul lui Ciumara. De asemenea, Fallenius si Cotfas urmau sa primeasca si citeva procente din suma si activele care urmau sa fie cedate de statul roman. EVZ a intrat in posesia unui document olograf al lui Peter Fallenius in care acesta isi calcula "profitul" dupa plata datoriei.

La audierea in fata procurorilor suedezi, Cotfas a recunoscut ca a semnat contractul din partea Chaville, iar Fallenius din partea Elektro Invest. Nu isi aduce aminte daca si cine a semnat al doilea contract intre Chaville si Kropara, o alta firma controlata de Fallenius, prin care aceasta primea o parte din suma de "consultanta". Dupa semnarea contractului, Fallenius si Cotfas au "parasit locul fiecare in taximetre diferite, indreptindu-se catre aeroport de unde decoleaza spre casa". Cotfas spune ca nu a luat nici o copia contractelor. Dupa sase luni, conform contractului, Cotfas primeste in contul Chaville suma de 600.000 dolari. Initial, trebuia sa vireze catre Kropara lui Fallenius suma de 190.000 dolari, dar in final transfera 227.000. Acest lucru chiar daca spune ca nu-si aduce aminte sa fi semnat vreun contract.

Cotfas si Fallenius se incurca in declaratii

Peter Fallenius si Mihai Cotfas au variante diferite legate de modalitatea in care s-au cheltuit cei 600.000 de dolari. Fallenius a dezvaluit in instanta ca o parte din suma s-ar fi dus sub forma de mita la "cinci inalti demnitari romani", dintre care unul a fost primarul general al Bucurestiului din 1997-1998, adica Viorel Lis. Cotfas a declarat in fata procurorilor la Stockholm ca ar fi cheltuit banii, dar nu in Suedia. El spune ca suma de 373.000 dolari din firma Chaville ar fi fost cheltuita pe "vacante, calatorii in strainatate si imbracaminte" si declara ca nu este vinovat de evaziune fiscala. Cotfas a mai sustinut ca l-a intilnit ultima data pe Fallenius cind au semnat contractele de consultanta la Geneva. Numai ca, potrivit unui document aflat in posesia EVZ, Fallenius trimitea un fax la o banca din Geneva pe data de 19 august 1998, in care anunta ca a doua zi va veni "impreuna cu dl Cotfas" pentru a ridica o suma de bani.

Misteriosul Cotfas, "baron" romano-suedez

Mihai Cotfas s-a mutat la Lund dupa ce si-a terminat doctoratul la Göteborg. De altfel, la Lund (in apropiere de Malmo), Cotfas are mai multe rude. Aici a locuit cu prima lui sotie. Intre timp a divortat si s-a recasatorit in Romania cu Alida, iar nas de cununie le-a fost Mircea Ciumara. Casa din Lund i-a lasat-o fostei sotii. Intre timp, dovada ca afacerile i-au mers bine, Cotfas a cumparat un conac suedez, Baretofta Gard, construit in 1881 in Lovestad, la peste o ora de mers cu masina de la Malmo. Conacul se afla in apropiere de Sjobo, o localitate celebra pentru faptul ca autoritatile de acolo nu au permis stabilirea strainilor. Cotfas a reusit nu numai sa cumpere conacul, dar a construit si o alta cladire linga acesta, in baza unei aprobari date de primaria din Sjobo.

In prezent, o parte a conacului se afla in circuitul turistic si foloseste ca simbol culorile drapelului suedez, albastru si galben. Conacul lui Cotfas, construit la sfirsitul secolului al XIX-lea, arata ca o resedinta nobiliara: elegant, decorat impecabil, mai ales in interior - peretii camerelor sint "tapati" cu picturi de calitate, mobilierul inspira respect. In ciuda opulentei, vizitatorii nu prea-i calca pragul, cu toate ca li se ofera o vacanta intr-un cadru natural deosebit: semn ca oferta este mai degraba un paravan fiscal pentru acoperirea "turistilor" din zona guvernamentala, pe mina carora se invirt sutele de milioane de dolari din fonduri publice. Baretofta Gard este oferit si pentru organizarea de conferinte, dar nici la acest capitol nu au existat prea multi clienti, dupa cum am aflat de la vecini. Am mers si la Olanesti, unde "prietenul de 40 de ani" al fostului ministru Ciumara are inca o vila.

Proprietatea "Suedezului", asa cum i se spune lui Cotfas, nu este usor de gasit. Oamenii de la primarie sustin ca nu exista nici o casa pe numele lui. Localnicii insa stiu mai multe. Ne-au indicat cu exactitate locul, facind si precizari. "Il stim, venea mereu cu ala cu mustata, care era prin parlament", ne-a povestit un tractorist. Vila este retrasa, in afara localitatii, la poalele padurii. Vecinii au confirmat ca Mircea Ciumara facea aici, in urma cu citiva ani, vizite foarte dese, impreuna cu alti prieteni. Cei care au grija de casa ne-au spus ca Mihai Cotfas nu este acasa si ca se afla in Suedia la ora actuala.

Scurt istoric al scandalului

Peter Fallenius, fost manager la ABB, a declarat ca in perioada 1997-1998 a mituit cinci "inalti oficiali romani", precizind ca unul dintre ei este Viorel Lis, primar al Capitalei. Firma ABB preluase datoria de la statul suedez si dorea ca in contul ei sa obtina beneficii economice. Dupa 2000, cind s-a schimbat guvernul, Romania a fost de acord cu returnarea datoriei (redusa la 120 de milioane de dolari, de la aproximativ 800 de milioane). Ulterior, ABB a obtinut contracte de sute de milioane de dolari, atribuite fara licitatie.

"Omul cu pantofi galbeni", in delegatia romana la BERD

Fostii ministri din cabinetul Ciorbea isi aduc aminte cum Cotfas, consilier personal al ministrului Ciumara, venea la negocieri cu guvernul alaturi de partea suedeza. "Este interesant ca Mihai Cotfas, consilierul personal al unui ministru roman, negocia cu Guvernul Romaniei in numele companiei ABB", a remarcat un fost oficial. De asemenea, delegatii autohtoni au observat cu stupoare cum, in aprilie 1997, Cotfas facea parte din grupul oficial roman prezent la reuniunea BERD de la Londra. "Mi-a atras atentia un personaj care purta pantofi galbeni. Eu stiu ca in lumea bancara se poarta pantofi negri sau cel mult bordo", povesteste un fost oficial.