Marko Bela doreste impunerea identitatile regionale ca o contrapondere la tendintele de "omogenizare" a societatii de dupa 1968, data ultimei reorganizari admnistrative.

"A venit timpul sa incercam sa impunem aceste identitati regionale. In viitor nu trebuie sa vorbim in exclusivitate despre descentralizare, ca trebuie sa descentralizam atributiile in stat si bugetul, dar trebuie sa subliniem importanta regandirii, reorganizarii administrative a tarii", a declarat Marko in cadrul conferintei "Regiuni intr-o Uniune a valorilor", desfasurata la Sovata. Liderul UDMR crede ca reconsolidarea identitatilor regionale este posibila prin revenirea entitatile traditionale, mentionand explicit zonele Tinutului Secuiesc care ar avea in comun atat traditiile cultural-istorice, cat si interesele de dezvoltare economica.

In acest sens, Uniunea nu va sprijini cresterea atributiilor regiunilor de dezvoltare daca acestea nu vor fi redesenate in sensul conformitatii lor cu identitatile regionale. Mentinerea actualelor euroregiuni ar fi "o continuare cu alte instrumente a politicii de dinainte de 1989", sustine presedintele Uniunii. De aceea se impun regiuni de dezvoltare mai restranse, cu un numar mai mic de judete.

UDMR ia in considerare si eliminarea reprezentantilor Guvernului in teritoriu, prefectii, deoarece acestia nu mai sunt necesari in urma reformei electorale care permite alegerea prin vot direct a presedintilor consiliilor judetene. Acest pas este considerat totusi insuficient in lipsa maririi atributiilor presedintilor CJ. "Ar fi trebuit ca CJ-urile sa devina institutii de sine statatoare si sa regandim locul si rolul prefectului, sa vedem daca mai avem nevoie de prefect in judet", a adaugat Marko.

Diatriba acestuia impotriva regiunilor actuale se bazeaza pe un studiu intern al Uniunii care arata ca disparitatile dintre zonele bogate si cele sarace au crescut odata cu crearea regiunilor de dezvoltare in loc sa se reduca. Conform evaluarii prezentate de Csutak Istvan, banii proveniti din fondurile europene au continuat sa fie distribuiti in mod preferential, in interiorul euroregiunilor. Sume mai mari au fost alocate judetelor mai mari sau mai bogate, in timp ce judetele sarace au fost subfinantate.

Tinutul Secuiesc autonom

Citeste si:

Un alt fruntas udemerist, senatorul Peter Eckstein-Kovacs, a admis ca maghiarii din Romania ar dori crearea unei euroregiuni care sa cuprinda teritoriile locuite de secui. In mod indirect, crearea regiunii Tinutului Secuiesc conjugata cu o crestere substantiala a atributiilor ar insemna de facto obtinerea unei autonomii locale secuiesti. "Noi am pleda pentru niste euroregiuni care sa reflecte acordul de vointa al judetelor, grupate pe interese, dar un element trebuie sa fie si limba si cultura cetatenilor care o compun... Ne-am dori ca o regiune de dezvoltare sa acopere in buna parte regiunea locuita de secui", ne-a declarat Eckstein-Kovacs.

El a mentionat ca, la nivelul UE, exista sase niveluri de acordare a competentelor pentru euroregiuni, iar cel din Romania, de regiune de dezvoltare statistica este cel mai redus. "Practic, regiunile sunt niste carausi intre initiatorii locali si factorii de decizie care au ramas tot la nivelul ministerelor", a comentat senatorul.

Cat priveste sintagma de "impunere a identitatilor regionale", Eckstein a apreciat ca presedintele UDMR viza doar netezirea adversitatilor care exista intre zone mai mici. "Ala din Odorheiu Secuiesc are relatii mai bune cu Neamtul decat cu Ciucul pentru ca este o rivalitate istorica intre cele doua microregiuni", a exemplificat Eckstein

Amploarea cererilor autonomiste

Afirmatiile lui Marko Bela survin in contextul unui nou avant al cererilor autonomiste, cereri care invoca precedentul Kosovo. Fenomenul a devenit vizibil si pentru observatorii externi, cotidianul International Herald Tribune publicand un articol in care se mentiona ca secesiunea kosovara este invocata nu numai de catre separatistii din fostele state sovietice, cat si de cei din Uniunea Europeana, precum maghiarii din Romania.