12 obstacole pe drumul aderarii

Parlamentul European voteaza astazi Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Conform ultimelor estimari, votul europarlamentarilor va fi majoritar pozitiv, deci presedintele Basescu si premierul Tariceanu isi pot pregati deja discursurile pe care le vor rosti pe 25 aprilie, cind vor semna documentele oficiale legate de aderare.

Motiunea care insoteste rezolutia privind aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana trece insa in revista, pe linga progresele inregistrate, si punctele nevralgice ale societatii romanesti, deficiente care trebuie remediate pina in momentul aderarii. In caz contrar, intrarea "cu acte" in Europa s-ar putea amina pentru 2008. Parlamentarii europeni au tinut sa precizeze: "In cazul in care vor fi invocate clauzele de salvgardare, acest lucru nu trebuie privit drept o sanctiune, ci mai degraba un mecanism avind ca scop asigurarea timpului necesar pentru pregatirea aderarii la piata interna fara socuri pentru tara sau pentru politicile comunitare".

Chiar daca momentul de astazi si cel de pe 25 aprilie (data la care se va organiza ceremonia semnarii Tratatului de catre Romania si Bulgaria) vor fi asumate de clasa politica drept adevarate victorii, drumul pina la admiterea in Uniunea Europeana nu e unul presarat cu lauri, iar la capatul lui nu e obligatoriu sa fim primiti cu bratele deschi-se.

Nerealizarea fie si a uneia dintre cele 12 conditii obligatorii impuse pentru intrarea in Uniune ne poate bloca accesul pentru inca un an. Comisia Europeana este cea care poate recomanda Consiliului UE aceasta masura. Recomandarea poate fi aprobata cu majoritate calificata (majoritatea statelor din Consiliu, cu 72,27% din voturi, reprezentind cel putin 62% din populatia Uniunii).

Capitole sensibile

Clauzele de salvgardare vizeaza doua capitole din tratatul de aderare: Justitie si Afaceri Interne (cu referire la securizarea frontierelor, continuarea reformei sistemului judiciar, combaterea coruptiei, cooperarea dintre structurile politienesti, combaterea criminalitatii organizate si a coruptiei) si Concurenta (intarirea capacitatii administrative a Consiliului Concurentei si exercitarea de catre aceasta institutie a controlului efectiv asupra oricarui posibil ajutor de stat, intarirea legislatiei anti-trust si ajutorului de stat, transmiterea catre Comisie a strategiei de restructurare a sectorului siderurgic si a planurilor de viabilitate revizuite).

O parte din conditii (printre care cele referitoare la planul anticoruptie si planul de reforma a justitiei) au fost indeplinite de guvern pe ultima suta de metri. Planurile respective contin insa, la rindul lor, o serie de masuri pentru care sint prevazute termene clare si a caror realizare ar putea convinge Comisia Europeana ca tara noastra a reusit sa rezolve o parte din problemele stringente.

Lipseste legea privind alegerea europarlamentarilor romani

Imediat dupa semnarea tratatului, cea mai vizibila miscare in plan politic va fi desemnarea celor 33 de observatori care sa participe la lucrarile Parlamentului European. Acestia vor proveni din rindul partidelor parlamentare, numarul reprezentantilor fiecarei formatiuni fiind stabilit in functie de rezultatele obtinute la alegerile nationale. Astfel, PSD ar putea trimite in PE 12 deputati, Alianta D.A. tot 12, PRM - cinci, UDMR - doi, PUR - doi, iar grupul minoritatilor nationale - unul sau doi deputati.

Dupa aderare, Romania va fi reprezentata tot de 33 de eurodeputati, care urmeaza sa fie desemnati in urma unui scrutin pe care tara noastra s-a angajat sa-l organizeze pina pe 31 decembrie 2007. Deocamdata insa, desi Constitutia prevede dreptul romanilor de a alege si a fi alesi in Parlamentul European, nu avem legislatie in domeniu. Recent, ministrul delegat pentru relatia cu parlamentul, Bogdan Olteanu, a anuntat ca aceasta chestiune ar urma sa fie reglementata prin noul Cod Electoral care urmeaza sa fie elaborat in sesiunea din toamna de catre o comisie parlamentara special desemnata.

Olli Rehn: "Romania si Bulgaria au indeplinit primele termene"

"Juriul nu s-a pronuntat inca definitiv, dar trebuie sa acceptam pentru ambele tari prezumtia de nevinovatie", a declarat pentru BBC comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, drept raspuns la o intrebare legata de posibilitatea ca Romania si Bulgaria sa adere la UE la termenul stabilit. Oficialul european a afirmat ca, desi Bulgaria a realizat reforme importante in ultimii ani, Romania recupereaza terenul pierdut.

Comisarul european a mai afirmat, conform aceleiasi surse, ca nu va recurge la procedura trimiterii de scrisori de avertizare pentru neindeplinirea obligatiilor in vreun domeniu, ci eventual "unele scrisori de incurajare si explicatii". "Nu vad pentru moment nevoia unor avertismente pentru ca ambele tari si-au indeplinit primele termene. De exemplu, Romania a respectat termenul de la sfirsitul lunii trecute pentru mai multe masuri legislative si planuri de actiune", a spus comisarul Rehn.

Calendarul aderarii

• 13 aprilie: acordul Parlamentului European asupra Tratatului

• 20 aprilie: statele membre urmeaza sa aprobe in Comitetul Ambasadorilor Permanenti ai Statelor Membre (COREPER) proiectul Deciziei Consiliului Uniunii Europene privind Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei

• 25 aprilie: aprobarea de catre Consiliul UE a textului Tratatului de aderare si semnarea tratatului

• 2005-2006: tratatul de aderare urmeaza sa fie ratificat de Parlamentul European, Parlamentul Romaniei, al Bulgariei si ale celor 25 de state membre ale Uniunii.

Actorii europeni si Romania

Comisia Europeana, indrumatoare a tarilor candidate
Comisia Europeana este institutia Uniunii Europene care are rol de executie, supraveghere, reprezentare si initiativa legislativa. Simplificind, ea poate fi considerata un fel de guvern al Uniunii Europene. Comisia, care din noiembrie 2004 este condusa de portughezul Jose Manuel Durao Barroso, are 20 de departamente, fiecare condus de un comisar european. Acestia provin din tarile membre, dar, conform tratatelor, sint independenti de guvernele acestora.

Unul dintre atributele esentiale ale Comisiei este acela al controlului aplicarii tratatelor comunitare atit de catre Consiliu, cit si de catre statele membre. Aceasta este, asadar, institutia care va da verdictul in ceea ce priveste capacitatea tarii noastre de a intra in Uniune.

Consiliul European, clubul sefilor de stat si de guvern

Consiliul European reuneste sefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si pe presedintele Comisiei Europene. Acestia sint asistati de ministrii afacerilor externe ai statelor membre si de un membru al Comisiei. Consiliul European se intruneste cel putin de doua ori pe an, sub presedintia sefului de stat sau de guvern al statului membru care detine in momentul respectiv sefia Consiliului. Presedintia Consiliului European este detinuta in acest moment de catre Luxemburg, stat care va gazdui, pe 25 aprilie, semnarea Tratatului de aderare a Romaniei.

Consiliul de Ministri este format din cite un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, abilitat sa angajeze guvernul acelui stat. Presedintia Consiliului de Ministri este exercitata prin rotatie semestriala de catre fiecare stat membru al Consiliului European. Consiliul poate decide, la propunerea Comisiei, activarea clauzei de salvgardare.

Parlamentul European, institutia care investeste Consiliul

Parlamentul European (PE) are un rol consultativ in procesul elaborarii actelor comunitare. Tot parlamentului ii revine rolul de a emite avize conforme referitoare la incheierea acordurilor internationale. PE exercita un control politic asupra Consiliului si al Comisiei si are putere de codecizie legislativa in domeniul bugetar si in alte domenii expres prevazute de tratate.

Atributiile Parlamentului European sint mai reduse decit ale parlamentelor nationale, in sensul ca, desi membrii sai sint chemati sa-si dea avizul pentru anumite legi, rolul de organ legislativ al UE ii revine in principal Consiliului de Ministri.
Cel mai important atribut al parlamentului pare sa fie legat de faptul ca da votul de investitura Comisiei Europene. Este deja celebru cazul italianului Rocco Butiglione, retras de pe lista comisarilor propusi de Barroso dupa ce membrii PE au amenintat ca vor respinge intreaga echipa.

Europarlamentarii vor sa joace un rol activ si in ceea ce priveste aderarea noilor membri. Ei urmeaza sa avizeze, astazi, Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei, dar au cerut in mod expres sa fie implicati si in situatia in care se va decide activarea clauzelor de salvgardare. In prezent, Parlamentul European numara 732 de membri. Conform Tratatului de la Nisa, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, numarul euroaparlamentarilor din fiecare tara membra va fi rediscutat. Romaniei i-au fost repartizate 33 de locuri in PE.

Familiile politice din Parlamentul European

In momentul aderarii, reprezentantii partidelor autohtone in PE trebuie sa se alipeasca "familiilor" parlamentare europene. Grupurile parlamentare au la baza principalele curente politice existente, patru dintre ele fiind cele mai importante.

Popularii, cei mai numerosi si mai curtati

Partidul Popular European (PPE) este grupul cel mai numeros din Parlamentul European: 272 de deputati, adica 37% din totalul europarlamentarilor. La acest grup ar putea adera, incepind cu 2007, deputatii UDMR. Tot catre populari doreste sa se indrepte si PPRM, care si-a schimbat recent si denumirea tocmai pentru a-si manifesta apropierea de acest curent. Sansele ca PPRM sa fie acceptat ca membru al grupului PPE par insa destul de reduse, data fiind reputatia nu foarte buna de care se bucura in plan international presedintele sau de onoare, Corneliu Vadim Tudor.

Mult mai agreat pare a fi un alt partid care si-a modificat si el recent denumirea, fostul PNTCD, devenit Partidul Popular Crestin Democrat. Problema este insa ca PNTCD nu se bucura de acelasi succes si in rindurile electoratului autohton, formatiunea ratind, pentru a doua oara consecutiv, intrarea in parlament.

Socialistii, liberalii, verzii

Pe locul al doilea ca reprezentare in PE se afla Partidul Socialist European, cu 201 deputati, 28% din totalul parlamentarilor. Socialistii sustin cu tarie cauza aderarii Romaniei, in conditiile in care au relatii de colaborare cu doua din partidele cel mai bine reprezentate in legislativul de la Bucuresti: PSD si PD.

Grupul European Liberal Democrat Reformator reuneste 88 de deputati (12%). In acest grup ar urma sa se inscrie reprezentantii PNL care vor fi alesi in Parlamentul European. O componenta destul de importanta a PE este data de "verzi", formatiunile cu orientare ecologista - 42 de fotolii (6% ). Acestea nu au, cel putin deocamdata, un partener de dialog in parlamentul roman, gruparile ecologiste nefiind reprezentate la acest nivel.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe