Dupa ce presedintele Basescu a avizat inceperea urmaririi penale in cazul a opt fosti si actuali ministri, a aparut un nou scandal intre institutiile statului. In speta, din lotul celor opt, patru sunt parlamentari, doi senatori - Paul Pacuraru, Codrut Seres - si doi deputati - Adrian Nastase, Miron Mitrea.. Legislativul sustine ca pentru inceperea urmaririi penale in cazul acestora este nevoie si de avizul Parlamentului. Insa DNA si Parchetul General nu sunt de aceeasi parere. Dupa ce Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, a trimis la Parchetul General o scrisoare privind aceasta problema, Senatul a decis ca, intrucåt nu s-a ajuns la un consens al institutiilor pe aceasta tema, trebuie sesizata Curtea Constitutionala.

O scrisoare adresata Biroului Permanent si semnata de liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, si de chestorul Senatului, reprezentantul PSD Ioan Chelaru, arata ca, potrivit articolului 109 alineat (2) din Constitutie, numai presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului. „In contradictie cu aceste prevederi constitutionale, precum si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, procurorul general al Romaniei si procurorul sef al DNA au decis ca sunt legal investiti exclusiv prin cererile formulate de presedintele Romaniei, indiferent daca ei sunt si parlamentari, nemafiind necesara si hotararea camerei din care fac parte“, se arata in scrisoarea celor doi senatori, dupa cum relateaza Gardianul. Ei mai arata ca „ignorarea de catre Ministerul Justitiei si Ministerul Public, precum si de catre presedintele Romaniei a deciziei celor doua camere ale Parlamentului de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului care sunt si parlamentari constituie, in opinia noastra, un conflict de natura constitutionala, in sensul articolului 146 (e), intre institutiile mentionate si Parlament“.

Potrivit chestorul Ioan Chelaru, Biroul Permanent a apreciat ca ar putea exista un conflict de natura constitutionala intre Presedintie, Parchetul ICCJ si MJ, pe de o parte, si Parlament pe de alta, si a decis sa solicite Comisiei juridice motivarea unui demers pe care presedintele Senatului sa il faca la Curtea Constitutionala. Presedintele Senatului va sesiza Curtea in termen de cel mult 10 zile. "Noi apreciem ca exista un asemenea conflict, dar Curtea Constitutionala va decide", a mai spus Chelaru, citat de Ziua. Intrebat ce se poate intampla daca magistratii Curtii vor decide ca este necesar avizul Parlamentului, Chelaru a raspuns: "Daca e necesar avizul Parlamentului, urmarirea penala se suspenda".

Potrivit EVZ, tot la CC ar urma să se tranșeze astăzi alte două cazuri cu miză politică: conflictul Băsescu-Tăriceanu privind desemnarea noului ministru al justiției invocat de executiv, dar și conflictul juridic intre guvern și CSAT, sesizat de această dată de șeful statului. Blocajul de la Ministerul Justiției a fost sesizat Curții Constituționale de premier pe 24 ianuarie, după refuzul constant al lui Băsescu de a o accepta pe Norica Nicolai. Pe baza aceleiași decizii a CC ambigue, dată in cazul Adrian Cioroianu, guvernul susține că „președintele nu are drept de veto“ in numirea unui ministru, in timp ce șeful statului insistă că este indreptățit „să verifice corespunderea candidatului pentru funcție“ și să solicite, motivat, o altă propunere, așa cum a făcut pe 8 ianuarie. Simultan cu cererea unui nou ministeriabil, Băsescu sesiza insă și Curtea, acuzand guvernul Tăriceanu că „ s-a pus mai presus de lege“, chiar că „a subminat CSAT“ și nu a cerut „avizul obligatoriu“ al acestuia inainte de a emite două ordonanțe de urgență referitoare la instituții cu atribuții in domeniul siguranței naționale.