Comisia Europeana da publicitatii luni raportul cu privire la evaluarea de etapa - in cadrul mecanismului de cooperare si verificare - a stadiului in care se afla sistemul justitiei din Romania, iar problema principala ramane lupta anticoruptie, au declarat pentru NewsIn mai multe surse europene.

Fiind vorba de un raport interimar, inainte de cel final din luna iulie 2008, documentul va avea mai putin de 15 pagini, in care vor fi descrise pe scurt evolutiile si intarzierile la cele patru obiective specifice (benchmarks) pe care Romania si le-a asumat in privinta reformei justitiei si luptei anticoruptie.

"Este un raport factual, care va lua in considerare evolutiile din ultimele luni si traseaza sarcini legate de (punctele - n.r.) unde e neaparat nevoie sa fie inregistrate progrese inainte de raportul final din iulie 2008", a declarat marti pentru NewsIn Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene.

Raportul a fost redactat de Secretariatul General al Comisiei Europene condus de Catherine Day. Documentul a fost aprobat de cabinetul presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si este de asteptat sa nu mai fie facute modificari pana la publicarea sa, luni, la ora 13.00, ora Romaniei.

Procedural exista posibilitatea ca textul sa mai fie modificat pana luni la 12.00, ora Romaniei, dar "ar fi foarte surprinzator sa se intample acest lucru", a precizat vineri o sursa UE, citata de corespondentul NewsIn la Bruxelles.

Principala problema identificata de Comisia Europeana, la fel ca in raportul din iunie 2007, este lipsa rezultatelor in combaterea coruptiei la nivel inalt. In timp ce activitatea Departamentului National Anticoruptie (DNA) este evaluata pozitiv, raportul CE critica "ping-pongul procedural" care a dus la intarzierea judecarii cazurilor de mare coruptie.

Citeste si:

"Concluzia generala e ca, desi s-au facut progrese, mai sunt inca mari intarzieri, mai ales in combaterea coruptiei la nivel inalt, unde nu vedem inca rezultatele necesare", a declarat, sub acoperirea
anonimatului, o sursa europeana. "Daca privim situatia mai detaliat, este interesant de vazut ca, pe de o parte, avem Departamentul National Anticoruptie, care a demonstrat, in opinia noastra, rezultate bune in investigarea si anchetarea cazurilor. Pe de alta parte, daca ne uitam la cele zece cazuri importante (de mare coruptie - n.r.), desi Comisia nu comenteaza cazurile individuale, observam ping-pongul procedural dintre diferitele institutii, ceea ce inseamna ca avem in continuu intarzieri procedurale", a adaugat sursa citata.

O alta sursa europeana declara luni pentru NewsIn ca raportul va critica faptul ca erorile de procedura invocate de instante pentru a returna dosarele de mare coruptie "provoaca dezbateri si controverse considerabile".
O a doua problema serioasa identificata in raportul interimar se refera la "potentialele implicatii ale amendamentelor la Codul penal si Codul de procedura penala", a spus dezvaluit vineri o sursa europeana.

Amendamentele au fost adoptate de Parlament in octombrie 2007 si au fost criticate de ambasadorii SUA, Marii Britanii, Olandei si Germaniei pentru instaurarea unui cadrul legal prea permisiv, care ar fi subminat serios activitatea politiei si procuraturii, dar si cooperarea internationala in combaterea crimei organizate si a terorismului.

Raportul remarca intarzieri si la celelalte trei obiective specifice: strategia de personal a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), care va fi probabil adoptata abia in 2009; faptul ca Agentia Nationala de Integritate nu este inca operationala, desi trebuia sa functioneze inca din octombrie 2007 si intarzieri in general la proiectele de combatere a coruptiei la nivel local. "Toate acestea sunt domenii in care trebuie sa vedem progrese in mod clar", a spus vineri o sursa UE.

Raportul nu va face referire la clauza de salvgardare. Cu toate aceastea, a precizat vineri sursa europeana, clauza ar putea fi activata oricand pe o perioada de trei ani de la data aderarii, pentru ca, "din punct de vedere procedural, nu este nevoie de un raport" pentru acest lucru. Clauza de salvgardare ar duce la nerecunoasterea sentintelor romanesti in spatiul comunitar. Nu mecanismul in sine ar fi insa important in cazul aplicarii clauzei, ci problema "credibilitatii guvernului roman fata de alte guverne", a subliniat sursa citata.