Downing Street 10, Londra, este o reedin oficial, aparent obinuit - o cldire de doar cateva caturi, care nu afieaz nimic ostentativ in arhitectur sau in dispozitivele de protecie. Cldirea, unde au loc in fiecare mari edinele cabinetului britanic, este astzi, ca i altdat, sediul unor decizii istorice. In fiecare mari au loc aici edine de guvern.


Ca orice reedin britanic, cldirea ii are legendele ei despre oamenii de stat care au locuit-o i chiar propria stafie. In 2006, interioarele acestei reedine istorice au fost deschise publicului. In Downing Street, primul-ministru britanic intr fr cheie.

In jurul su, incepand chiar din holul de primire, roiesc nenumrai funcionari, anga­jai ai instituiei care este, in acelai timp, reedin oficial i personal a primului-ministru i loc de intrunire a edinelor guvernului. In hol, bate unul dintre nenumratele ceasuri ale cldirii, vestite pentru faptul c indic ore diferite.

In ciuda aspectului familiar, regulile protocolului sunt pstrate atent. De pild, la o primire oficial, cum a fost cea a primului-ministru roman, Clin Popescu Triceanu, pe 5 decembrie, Gordon Brown, eful cabinetului, a coborat din sediu, in faa intrrii, unde l-a primit personal, in talie, pe premierul roman. Accesul jurnalitilor in cldire nu decurge liber, ci insoit.


Scara prim-minitrilor


Scara interioar a cldirii din Downing Street nu are nimic somptuos. Pe pereii ei urc, in ordinea cronologic a mandatelor, toi prim-minitrii britanici, indiferent de meritele lor istorice. Portretele lui Neville Chamberlain i al lui Winston Churchill stau unul lang altul, marcand perioada dramatic din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.

Chamberlain, prim-ministru la inceputurile celui de-al Doilea Rzboi Mondial, s-a intalnit in 1938 cu Hitler, la Munchen, obinand un acord de pace, cu doar cateva zile inainte ca nemii s invadeze Cehoslovacia. „Este o lovitur puternic, insoit de amrciune s vd c toat lupta mea pentru pace a euat. i totui nu pot s cred c a fi putut face altceva, mai mult sau mai bine, pentru a izbandi", avea el s spun poporului britanic, la inceputul rzboiului.