Pe finalul mandatului, fostul prim-ministru a legiferat o tranzactie prin care Ilie Botos, Gheorghe Muscalu si alti cinci magistrati au obtinut locuinte de serviciu in Bucuresti, pe care si le vor putea cumpara la preturi preferentiale

Cu doua zile inainte de incheierea mandatului sau, premierul Adrian Nastase a semnat o hotarire prin care Ministerul Public primea de la RAAPPS sapte apartamente cu titlul de locuinte de serviciu pentru procurori. Mai devreme cu o saptamina, Parlamentul, in sedinta reunita, a adoptat Legea 579/14.12.2004, prin care Ministerul Justitiei este autorizat sa vinda locuintele detinute in administrare. Conform acestei legi, chiriasii din imobilele aflate in administrarea Ministerului Justitiei pot cumpara casele in care locuiesc dupa un an de la intrarea in vigoare a legii. Din decembrie 2005, sapte procurori-sefi din Parchetul General vor putea inainta cereri de cumparare a apartamentelor de serviciu primite pe finalul mandatului PSD.
In decembrie 2004, cu numai doua zile inainte sa-si incheie mandatul de prim-ministru, Adrian Nastase a semnat o hotarire prin care Parchetul General (PG) primea in administrare case din patrimoniul privat al statului.

Apartamentele transferate de RAAPPS catre PG si repartizate ca locuinte de serviciu sint amplasate in zone ultracentrale din Capitala: zona Domenii, bulevardul Dacia sau strada Mihai Eminescu. Beneficiarii de pe lista Parchetului General, intimplator sau nu, sint nume bine cunoscute datorita functiilor pe care le ocupa in aceasta institutie: Ilie Botos, procuror general, Marcel Simpetru, adjunctul lui Botos, Gheorghe Muscalu, procurorul sef al Directiei de Investigatii Criminale, Gheorghe Draghici, seful sectiei de Urmarire Penala, Andrei Niculae, adjunctul lui Draghici, Elena Radescu si Marilena Eftene, ambele procurori inspector.

"Am venit din provincie, de la Ploiesti"

Lista de sapte imobile atribuite Ministerului Public nu a reusit sa satisfaca decit cererile procurorilor cu functii cheie.
Ilie Botos, procuror general al Romaniei din august 2003, a primit un apartament cu o suprafata de 130 de metri patrati in zona Domenii. Desi am incercat sa-l contactam pe Ilie Botos, acesta nu ne-a raspuns la telefon timp de doua saptamini.

Marcel Simpetru , prim-adjunct al procurorului general, a primit o locuinta cu o suprafata de 116,85 metri patrati unde locuieste impreuna cu sotia si cei doi copii. Simpetru s-a "remarcat" in ancheta tragediei de la Mihailesti. In lipsa sefului sau, procurorul Simpetru a condus ancheta in mod defectuos. "Am venit din provincie, de la Ploiesti. Am facut naveta doi ani. Cred ca nu era bine nici pentru mine, nici pentru nimeni sa stau in Gara de Nord", ne-a declarat procurorul Simpetru. In declaratia de avere, prim-adjunctul a trecut o casa dintr-un sat din Braila. Intrebat daca intentioneaza sa cumpere apartamentul in care locuieste acum, Marcel Simpetru a spus: "Nu exista metodologie pentru a achizitiona aceste case!". Legea il contrazice! Conform legii de organizare interna, magistratii au dreptul de a cumpara casele de serviciu in care locuiesc, daca au mai mult de zece ani in magistratura. Potrivit legii din decembrie 2004, Ministerul de Justitie este autorizat sa vinda chiriasilor sai apartamentele pe care le-a primit in administrare.

"Nu stiu de ce au primit numai sefii case"

Un caz similar este cel al procurorului Gheorghe Draghici care in declaratia de avere a trecut un teren agricol cu o suprafata de 0,60 hectare si o masina Cielo. Insa nici o casa. Contactat de mai multe ori la cabinet, procurorul Draghici nu si-a gasit timp sa stea de vorba cu EVZ despre casa primita.
Gheorghe Muscalu a primit apartamentul cu cea mai mare suprafata locuibila: 215 metri patrati. Intrebat de ce a facut cerere pentru locuinta de serviciu, procurorul se arata intrigat: "Pentru ca locuiam in provincie si pentru ca am facut patru ani naveta de la Cimpina. Nu am alte case".
Procurorul Nicolae Andrei detine un apartament de 94 de metri patrati in acelasi bloc cu generalul de securitate Nicolae Plesita. "Nu am avut bani sa fac un credit de casa. Am deja un credit pentru masina", a afirmat procurorul Andrei. Intrebat de ce aceste case din zone ultracentrale au ajuns in mina sefilor din Parchetul General, procurorul a raspuns: "Nu stiu. Nu mi-am pus niciodata intrebarea asta. Dar acum, ca m-ati intrebat dumneavostra, incep sa ma intreb si eu!".

Case de serviciu pe proprie raspundere

Elena Radescu, procuror inspector in PG, angajata anterior la PNA, a primit un apartament in baza declaratiei pe proprie raspundere ca nu detine alte proprietati in Bucuresti. Din informatiie noastre procuroarea Elena Radescu detine totusi o casa in Bucuresti. Aceasta, in curs de finisaj, se afla de asemenea intr-o zona ultracentrala a Capitalei. Intrebata de noi daca mai are o locuinta, Elena Radescu a raspuns ferm ca nu.
Marilena Eftene, procuror inspector in Parchetul General, a urmat acelasi traseu ca si Elena Radescu, prin transfer de la PNA. Ea ne-a declarat ca are o locuinta in Tirgoviste, insa nici una in Capitala.

Citeste si:

Chirie sub un milion de lei

Legea 114/1996, cunoscuta si sub numele de legea locuintei, ofera magistratilor dreptul de a primi un apartament de serviciu in anumite conditii. In cazul detasarii dintr-o localitate in alta, magistratii pot primi un apartament cu conditia sa nu detina un imobil in proprietate in localitatea in care ajung cu serviciul. Prin lege, procurorii beneficiaza de mai multe facilitati: plata integrala a chiriei, in cazul unui contract de inchiriere obisnuit, plata cheltuielilor derivate din inchirierea unei camere la hotel sau asigurarea unei locuinte din fondul privat al statului.
In cazul unei locuinte din fondul statului, chiria suportata de magistrat ajunge, in functie de spatiul locuit si de numarul de persoane, pina la 1 milon de lei. De exemplu, procurorul Ghorghe Draghici, pentru o suprafata de 93, 29 mp plateste chirie la stat aproape 700.000 de mii de lei.

"Afacerea Casa lui Basescu", dezvaluire venita pe filiera Parchetului General

Potrivit unei note interne a PNA, informatia despre casa lui Traian Basescu din strada Stefan Mihaileanu a fost "aruncata" in presa de procurorii Ilie Botos, Marcel Simpetru si Gheorghe Muscalu.
"Aceasta bomba de presa a fost aruncata pe piata din initiativa celor trei procurori in momentul in care ei insisi erau in centrul unui scandal de presa cu privire la atribuirea unor locuinte. Efectul scontat, care se pare ca a si fost atins, a fost de a stinge acest scandal cu altul de proportii", se spune in raportul PNA.
Cu numai trei zile inainte de aparitia in presa a faptului ca Traian Basescu detinea o locuinta in zona Foisorul de Foc, un ziar de scandal publica informatia ca sefii Parchetului General au primit locuinte de serviciu in mai multe cartiere rezidentiale din Bucuresti.

Modelul locuintelor de la stat mai functioneaza doar in Republica Moldova

Mai multe institutii publice, Ministerul Justitiei, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Parchetul National Anticoruptie au primit din patrimoniul privat al statului, prin RAAPPS, imobile cu destinatie de locuinta de serviciu. La sfirsitul anului trecut, Guvernul a emis mai multe hotariri prin care aceste institutii au fost autorizate sa vinda imobilele chiriasilor lor. Ministerul Justitiei beneficiaza de o lege speciala, adoptata pe 14 decembrie, in acest scop.
Practica de a primi locuinte din patrimoniul statului mai exista doar in Republica Moldova, unde, dupa zece ani de cind a devenit chirias al statului, magistratul primeste cu titlu gratuit imobilul.

"Nu putem confunda proprietatea cu siguranta personala"

Victor Alistar, de la Transparency International, ne-a declarat: "Nicaieri in lumea asta, nici in Europa, nici in SUA, magistratii nu primesc case de la stat. Beneficiaza de facilitati pentru a-si cumpara case din sistemul imobiliar, nu din patrimoniul statului. Argumentul sigurantei personale nici macar nu poate fi adus in discutie. Nu putem confunda proprietatea cu siguranta personala. Nimeni nu iti ofera o casa in proprietate din motivul ca ti-ar fi viata in pericol!", ne-a declarat Alistar.
Viorica Costiniu, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, ne-a declarat si ea acelasi lucru: "In occident, magistratilor nu li se dau case de la stat, e adevarat. Dar li se dau inlesniri si recompense salariale incit sa isi poata cumpara singuri de pe piata specifica".

O noua lege. Mai permisiva

Magistratii care detin o locuinta de serviciu si lucreaza de mai mult de 10 ani in in breasla au dreptul sa o cumpere, conform legii 303/2004, privind statutul magistratilor.
Vizind in special magistratii detasati din provincie, legea adoptata in decembrie 2004 prevede ca locuintele de serviciu pot fi cumparate de chiriasii institutiei respective, cu doua exceptii: daca ei sau rudele directe (sot, sotie, copii) au o alta locuinta in localitatea respectiva sau daca au incheiat contractul de munca cu institutia respectiva. Diferenta esentiala este ca prin noua lege Parlamentul permite magistratilor sa cumpere casa dupa numai un an de zile de cind o ocupa, fara a face referire la vechimea in breasla.