Politica • 25 Martie 2005 •
Desi nici nu a fost depus in Parlament, proiectul UDMR privind statutul minoritatilor nationale este deja contestat. UCM a anuntat ca va cere presedintelui Romaniei sa nu promulge legea.

Uniunea Civica Maghiara este nemultumita in principal de faptul ca proiectul preia anumite prevederi din legile electorale, menite sa-i ingradeasca accesul la alegeri. Conform documentului elaborat de specialistii UDMR si distribuit in rindurile comunitatii maghiare, pentru infiintarea unei organizatii a unei minoritati este necesar un numar de membri reprezentind cel putin 15% din totalul cetatenilor etniei respective.

Daca acest 15% inseamna mai mult de 25.000 de persoane, atunci organizatia minoritatii respective trebuie sa aiba membri fondatori domiciliati in cel putin 15 judete ale tarii si in Bucuresti, dar nu mai putin de 300 de persoane in fiecare judet. Sint exceptate de la aceasta bataie de cap organizatiile aflate in Parlament la data intrarii in vigoare a legii. Dupa ce a fost impiedicata sa participe la alegeri prin introducerea acestor prevederi in legile electorale, UCM isi vede inca o data sarcina ingreunata, intrucit trebuie sa indeplineasca niste conditii aparte fata de celelalte organizatii ale minoritatilor. Totodata, UCM este exclusa pe moment si din cadrul Consiliului National al Minoritatilor, intrucit din acesta fac parte numai organizatiile parlamentare ale unor minoritati etnice.

Autonomie limitata

Gazda Zoltan, presedintele UCM Covasna a declarat ca se astepta ca proiectul de lege sa se concentreze pe diferitele forme ale autonomiei, cea personala si cea teritoriala. Mai ales ca in campanie, pentru a lasa UCM fara tema sa preferata, UDMR si-a inclus in programul electoral autonomia teritoriala. Numai ca din proiectul Legii minoritatilor nationale aceasta lipseste cu desavirsire. Este reglementata doar autonomia culturala, adica dreptul minoritatilor de a avea invatamint de stat, particular si confesional in limba materna, de a avea presa si institutii culturale in limba materna. Proiectul mai prevede ca fiecare minoritate poate constitui, prin alegeri interne, un Consiliu National al Autonomiei Culturale, care este autoritate publica, cu personalitate juridica, ce reprezinta minoritatea respectiva din punct de vedere al realizarii autonomiei culturale.

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.