"Va solicitam ca Legea lustratiei care va fi votata de Camera Deputatilor in toamna acestui an sa prevada interdictia de a ocupa functii publice inclusiv pentru cei responsabili pentru masacrul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990. Este extrem de grav ca viata publica a Romaniei a fost infestata timp de peste 17 ani de cei implicati in crime istorice", se arata in scrisoarea semnata de reprezentantii a sase asociatii de revolutionari si organizatii non guvernamentale.

Semnatarii scriosorii sustin ca, potrivit afirmatiilor generalului Dan Voinea, procurorul care s-a ocupat de anchetele in dosarele istorice, in dosarul “Iunie 1990” sunt invinuite si vor fi trimise in judecata 34 de personalitati politice si publice, pentru infractiuni foarte grave, pasibile de pedepse cuprinse intre 15 ani si inchisoare pe viata.

Reprezentantii asociatiilor apreciaza ca reprimarea prin masacru a revolutiei anticomuniste a fost "cea mai mare crima a regimului comunist din Romania".

"In timp ce comunismul a cazut fara victime in toate celelalte foste tari comuniste, in tara noastra a fost un macel incredibil: in ultima saptamana a regimului Ceausescu (16-22 decembrie 1989) au fost ucisi 162 de oameni; in 22 decembrie, imediat dupa arestarea acestuia, puterea a fost preluata de grupul condus de Ion Iliescu - astazi invinuit de justitie pentru genocid; in perioada 22-27 decembrie, masacrul a fost amplificat de aproape sase ori: 942 de morti si peste 3000 de raniti.

Reprezentantii asociatiilor au mai solicitat ca parlamentarii cercetati de justitie in calitate de invinuiti pentru crime sa fie suspendati pana la probarea nevinovatiei lor.

Citeste si:

Scrisoarea adresata peresedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu este semnata de Sorin Iliesiu - Alianta Civica, Vladimir Tismaneanu - presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, Florian Mihalcea - Societatea Timisoara, Teodor Maries - Asociatia 21 Decembrie 1989, Antonie Popescu - Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, George Costin - Blocul National al Revolutionarilor 1989.

Proiectul Legii lustratiei a fost depus in 16 noiembrie 2005 la Camera Deputatilor si prevede limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist. Proiectul, initiat de Mona Musca, impreuna cu alti patru parlamentari liberali, a fost adoptat de Senat la 10 aprilie 2006 si a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputatilor. Pe 22 iunie 2006, Plenul Camerei Deputatilor a hotarat discutarea acestui proiect de lege impreuna cu proiectul Legii antinomenclatura, initiat de deputatul PIN Cozmin Gusa.

Legea lustratiei a fost adoptata la limita, in cursul anului 2006, de Senat. Mona Musca a fost insa deconspirata ca informator al fostei Securitati si a fost exclusa din PNL. Din toamna anului 2006, legea nu a trecut nici de Comisia juridica a Camerei Deputatilor, care este camera decizionla in privinta acestei legi.

Proiectul de lege al lustratiei are la baza Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara si prevede ca, timp de zece ani de la adoptarea actului normativ, toti cei care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al partidului comunist sunt exclusi din orice functie publica.
Impotriva legii lustratiei au votat, la Senat, reprezentantii PSD si PRM, care au criticat dur proiectul.