Scandalul "Spaga suedeza" poate lua amploare in Romania, in urmatoarele zile. Peter Fallenius, arestat in Suedia, este asteptat sa dezvaluie, in procesul care incepe azi, numele oficialilor romani care ar fi luat mita pentru a favoriza recuperarea datoriei istorice. EVZ a aflat ca Fallenius le-a spus procurorilor ca este vorba despre cinci "inalti oficiali" de la Bucuresti, care ar fi primit mita in anul 1998. Pe problema datoriei, din 1997 au avut loc zeci de intilniri romano-suedeze, fie in capitala Romaniei, fie la Stockholm. In Suedia este cercetat si asociatul lui Fallenius, Mihai Cotfas, de origine romana, implicat si el in negocieri. Cotfas este finul lui Ciumara iar in mandatul acestuia a fost in acelasi timp consilier la finante si la firma ABB. Suedia nu a cerut, deocamdata, comisie rogatorie.

Fallenius a fost manager in cadrul concernului ABB. Firma a negociat, in numele Suediei, recuperarea unei datorii de la statul roman, datind din perioada interbelica. In perioada 1997-1999, Fallenius a directionat, in numele ABB, 4,8 milioane coroane suedeze (600.000 dolari) catre o firma off-shore a lui Mihai Cotfas, pentru "consultanta" in vederea recuperarii datoriei. De aici, o parte din bani s-a dus catre off-shore-ul lui Fallenius. ABB, unde s-a schimbat conducerea, l-a acuzat de delapidare pe Fallenius. Procesul sau incepe astazi, la Stockholm.

Martin Tiden, procurorul responsabil de caz

"Peter Fallenius sustine ca suma de 600.000 de dolari a fost data mita unor inalti oficiali romani. Nu a spus in ancheta cine sint acesti oficiali, a spus doar ca sint 5 persoane. Mihai Cotfas este cercetat si el in acest dosar, dar sustine altceva, ca el nu a dat nici o mita si ca a oprit banii pentru el", ne-a declarat telefonic Martin Tiden. Procurorul apreciaza insa ca Fallenius "minte" cind sustine ca a dat mita oficialilor romani. El incearca astfel sa justifice lipsa banilor, adauga Tiden.

Un angajat al ABB de origine romana a spus, in cadrul anchetei, ca o parte din banii au fost cheltuiti pentru sejururi si haine oferite unor oficiali romani.
Fallenius este judecat pentru evaziune fiscala, fals in acte si frauda. Primele doua capete de acuzare nu au legatura cu afacerile din Romania.

Avocatul lui Fallenius: "Mita s-a dat in 1998"

Contactat telefonic, Leif Gustafson, avocatul lui Peter Fallenius, ne-a declarat: "Clientul meu a dat banii oficialilor romani in cursul anului 1998. Din cite stiu, banii au fost dati in mai multe transe, in locuri diferite, si in Suedia si in Romania. Nu stiu de ce refuza clientul meu sa divulge identitatea persoanelor care au primit mita. Este decizia dlui Fallenius".

Cine a negociat datoria

In 1996, primul demnitar important care a luat pozitie in favoarea rezolvarii datoriei a fost Radu Vasile, care a fost in regatul scandinav in calitate de vicepresedinte al Sena-tului. In perioada 1997-1998, atunci cind se crede ca ar fi putut avea loc darea de mita invocata de fostul director al ABB, Peter Fallenius, negocierile au fost purtate de mai multi demnitari romani. Ministrul finantelor de la acea vreme, Mircea Ciumara, a fost de mai multe ori in Suedia. Apoi, fiul sau a obtinut o bursa in Suedia, iar suedezul de origine romana Mihai Cotfas, implicat in negocieri, a fost colegul sau de facultate. Ciumara a fost acuzat ca ar fi favorizat partea suedeza in negocieri. Un alt personaj implicat in negocieri a fost Ionut Costea, care era secretar de stat la aceea vreme. In perioada 1991-1992, Costea a lucrat in Suedia ca economist la o firma din Leskell. El este cumnatul liderului PSD, Mircea Geoana.


In iunie ‘98, guvernul roman a decis formarea unei comisii conduse de secretarul de stat Valentin Lazea (Finante), care urma sa stabileasca tactica negocierilor cu partea suedeza. Ulterior, in 1999, Lazea a fost in Suedia, din partea BNR, intr-o delegatie formata din patru-cinci persoane, sustine Decebal Traian Remes, care la aceea vreme era ministru al finantelor. Si Remes a fost implicat in negocieri, el conducind la un moment delegatia formata din specialisti ai Ministerului Industriei si Comertului, Ministerului Transporturilor, Agentiei Romane de Dezvoltare, FPS-ului si Ministerului Justitiei, care a discutat cu suedezii. De asemenea, in negocieri au mai fost implicati experti ai Bancii Nationale a Romaniei si Ministerului Finantelor, dar si presedintele Agentiei Romane de Dezvoltare, Sorin Fodoreanu.

Citeste si:

Ciumara se apara

Mircea Ciumara, cel care a relansat problema datoriei in 1997, se justifica spunind ca acest lucru s-a intimplat la presiunile FMI. La inceputul lui 1997, el a trimis o scrisoare omologului sau suedez, iar premierul Victor Ciorbea sefului guvernului de la Stockholm. In documente se manifesta disponibilitatea de a negocia. "Eram interesati de fluxul de capital suedez", afirma Ciumara. El declara ca a parasit postul de la Finante la sfirsitul lui 1997, inaintea semnarii contractelor de "consultanta" intre ABB si firma lui Cotfas.

Ciumara admite existenta unei relatii apropiate cu Cotfas, caruia i-a fost si nas de nunta, anul trecut. Cotfas a fost unul dintre reprezentantii ABB in negocierea datoriei, deci s-a aflat fata in fata cu reprezentantii statului roman. Intre care si Ciumara. Acesta sustine insa ca prietenul sau "era doar translator".
El a spus ca a facut mai multe vizite in Suedia, din 1991, de cind Institutul National de Cercetari Economice - unde lucreaza - a stabilit o colaborare cu Universitatea din Goteborg.

Daianu: "Si consilier la Finante si la ABB"

Daniel Daianu a preluat Finantele de la Ciumara. El a oprit negocierile si a facut o comisie speciala, care sa verifice suma, pe care a considerat-o "nejustificata".

Daianu isi aminteste ca acordul cu guvernul suedez era gata sa fie semnat pe suma de 800 de milioane de dolari, intreaga documentatie fiind finalizata in 1997. "Cind am vazut, am oprit totul. Am format o comisie, cu oameni de la Justitie, de la Finante, de la SIE, sa verificam aceasta documentatie. Cred ca cifrele vorbesc de la sine- suedezii au cerut initial 3,3 miliarde, aproape convinsesera guvernul sa plateasca 800 de milioane, iar litigiul s-a stins ulterior cu suma de 120 de milioane de dolari. Ce-or fi incercat in perioada aceea, nu stiu, banuiesc ca au incercat, mai ales dupa ce am plecat eu, in septembrie 1998. Eu i-am spus si lui Remes sa fie foarte atent cu chestia asta. Opinia mea este ca, daca autoritatile suedeze s-au sesizat, este imposibil sa nu se fi intimplat ceva. Ei tatonau in permanenta... Eu m-as intreba altceva. Cum a fost posibil ca dl. Cotfas sa fie si lucrator la ABB, si consilier la Finante, in ‘97? Cine a negociat suma asta? Suma era coplesitoare, mai ales ca nu era sustinuta de documente.", a declarat ieri Daniel Daianu. (V.B.)

Remes: "Nu pot garanta pentru vreun pacatos"

Decebal Traian Remes, fost ministru al finantelor, ne-a declarat ca negocierile au avut momente "dure". Suedezii doreau sa obtina active la companii de stat din Romania, mai degraba decit banii. S-au vehiculat mai multe variante, intre care contracte pentru finalizarea grupului 2 de la Cernavoda, combinatul de apa grea Turnu-Severin. In mandatul CDR nu s-a ajuns la nici o intelegere. In privinta mitei, Remes a afirmat: "Garantez pentru echipa mea. Nu pot sa garantez insa ca vreun pacatos nu s-a dus in concediu in Suedia...".