Votul uninominal ramane cel mai fierbinte subiect politic al verii. Introducerea sistemului de vot in colegii uninominale nu este o tema noua, ci o flamura fluturata adesea in campaniile electorale si ingropata ulterior.

De ce? Pentru ca la nivelul imaginii da bine si e la moda, nemaivorbind de faptul ca o covarsitoare majoritate a populatiei si-a exprimat preferinta, conform sondajelor de opinie, pentru acest tip de scrutin. Oamenii s-au saturat sa dea votul unei liste inchise, cu niste nume stabilite de partide, multe dintre ele ramanand necunoscute opiniei publice pana la urmatoarele alegeri. Relatia dintre ei parlamentari s-a dovedit total neviabila pentru ca, odata numiti, alesii nostri uita ca sunt acolo pentru a apara interesele comunitatii pe care o reprezinta si nu propriile interese. Pana vor incerca iar sa-si asigure sprijinul popular si voturile necesare, oamenii politici se rup de cei care i-au votat, traind intr-o realitate proprie si beneficiind de resursele puterii. Populatia nu reprezinta pentru ei decat o masa amorfa, lipsita de glas, o multime de spectatori care trebuie sa asiste si sa suporte dispute si jocuri politice sterile, fara continut, razboaie personale si lupte pe orgolii si interese duse prin mijloacele mass-media. Oamenii s-au saturat de dispret si de ignoranta si doresc sa detina parghii de responsabilizare a celor care ar trebui sa-i reprezinte. Principiul „sa votez omul si nu lista de partid” s-a impus, in perceptia publica, drept un asemenea mecanism.

Conjunctura politica interna parea favorabila votului uninominal. Demersul de suspendare a presedintelui Traian Basescu de catre cei 322 l-a impulsionat pe acesta sa-si ameninte adversarii cu organizarea unui referendum, care ar fi determinat ramanerea multora dintre cei care se ascundeau in spatele listelor, in afara Parlamentului. Pentru a nu-i da satisfactie presedintelui si pentru a ingropa orice tentativa de reformare, s-a infiintat, ca de fiecare data, o comisie, de data aceasta pentru introducerea noului cod electoral. Ea isi propunea elaborarea si adoptarea proiectului de lege privind votul uninominal pana la sfarsitul sesiunii parlamentare, care intre timp, s-a incheiat. Initial, parea sa existe un acord intre cele trei partide mari: PD, PNL, PSD asupra proiectului ProDemocratia. Desi acest acord anunta o adoptare rapida si fara divergente a unei variante comune, n-a fost deloc asa. Sesiunea parlamentara s-a incheiat demult, dar proiectul pare sa se fi impotmolit. Afectati de canicula, reprezentantii gasesc tot mai greu drumul catre compromis. Toti, cu excetia PRM, declara ca doresc vot uninominal, dar nu e clar in ce formula.

Dincolo de aceste dispute politicianiste, se pare ca niciunul dintre partide nu doreste cu adevarat introducerea votului uninominal, totul rezumandu-se la un joc de imagine. Teoretic, partidele cu putini lideri vizibili si cu notorietate sunt mai avantajate de tipul actual de scrutin, decat de un sistem uninominal cu rezultate incerte, deoarece multi risca sa nu intre in Parlament. Un exemplu in acest sens este PD, care se afla pe val cu o cota de 40% in sondajele de opinie, dar nu are un leadership charismatic si multe personalitati notorii. Totusi, se pare ca democratii mizeaza pe implicarea consistenta a presedintelui Basescu, care poate sa incline decisiv balanta in favoarea lor, chiar si intr-un scrutin uninominal. PSD spera sa obtina mai mult prin uninominal, gratie unei palete de personalitati, decat prin scrutinul pe liste. Nu sunt foarte clare motivatiile liberalilor in demersul de sustinere ferventa a acestui scrutin. Lipsiti de lideri cu priza la electorat, de o buna comunicare cu proprii alegatori, de o strategie clara de viitor, acestia nu par capabili sa obtina mai multe mandate prin acest tip de scrutin. PRM se opune categoric unui sistem care l-ar scoate definitiv din carti, fiind un partid de lider, care s-a bazat de-a lungul timpului pe talentul oratoric si pe nationalismul lui Corneliu Vadim Tudor. Lasand la o parte intersele electorale ale fiecarui partid, se observa ca totul s-a blocat cand s-a ajuns la stabilirea concreta a mecanismelor de atribuire a mandatelor. Pana acum, vechiul tip de scrutinul nu a dus la o relatie mai stransa intre guvernanti si guvernati, multi cetateni ramanand nereprezentati. Partidele trebuie sa ajunga la un compromis asupra tipului de vot uninominal si a principiului de alocare a mandatelor... daca vor cu adevarat acest tip de scrutin. Daca nu, ne indreptam incet dar sigur catre un referendum. Desigur, monstrii sacrii ai politicii romanesti mai pot miza pe invalidarea acestuia, in caz de participare redusa. Dar, s-ar putea sa aiba o mare surpriza.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.