Viceprimarul Bucurestiului sustine ca ar fi urmat sa dea Securitatii informatii despre strainii care ii erau colegi de facultate dar ca ulterior nu a dat nici o declaratie despre acestia.

Declaratia viceprimarului capitalei Razvan Murgeanu a fost facuta in cadrul Interviului Zilei realizat de Mircea Zamfir.

Ati fost vazut la CNSAS...

Mi-am cerut dosarul.

Puteti confirma?

Da. Mi-am cerut dosarul...

E de urmarit sau de retea?

Razvan Murgeanu: Imediat va spun. Cand eram student...E o chestie foarte simpla, nici eu nu am stiut despre ce este vorba, ca ulterior am vazut, l-am cerut ca sa ma lamuresc. Cand eram student - asta e o chestiune daca vreti oarecum hilara, pentru ca nu era vorba de securitate, de fapt - am fost cu un coleg de-al meu de grupa, sa-mi cumpar un casetofon de la un shop. Eu neavand valuta, el avand, eu am cumparat valuta de la el - el era student strain - m-am dus acolo si cand am iesit ne-au luat frumos, ne-au bagat intr-o duba si m-am trezit la sectia 1 intr-un beci.

Cati ani aveati? Ce an erati?

20 de ani, anul I. Nu stiu daca implinisem inca 20 de ani. Mi-am bagat nasul si dom'le gata, ai pierdut facultatea... Am intrat intr-o moara de genul asta....Lui i-au dat drumul, ca era cetatean strain, si am ramas eu la beciul respectiv. Ma rog, nu stiu daca asta e o scuza, dar eram bombardat, eram destul de tanar pe vremea aia...Ei mi-au spus ca „dom'le, daca ne ajuti sa-i depistam pe astia, pe studentii straini care fac nu stiu ce, iti dam drumul”. Am semnat chestia asta, dupa care m-au cautat la facultate, dupa vreo doua luni de zile...si eu am crezut ca sunt de la militie...

Ce ati semnat?

Un angajament. si am vorbit cu ala si am spus: „dom'le nu am ce sa-ti dau ca sunt oameni cumsecade”. M-au fugarit vreo sase luni de zile pe chestia asta, ma tot invitau sa ma duc nu stiu pe unde. Eu le-am spus „dom'le, nu va suparati, nu vin, nu vin”. Bun. Mi-am citit dosarul, ala scrie acolo: nu vrea sa colaboreze sistematic, nu vrea nu stiu ce, propun sa-l scoatem... si este scris acolo. Problema majora a fost, eu nu mi-am dat seama atunci, eu ca un om...

Aveati 20 de ani. V-au dat nume conspirativ?

Razvan Murgeanu: Da, mi-au dat un nume conspirativ. Nici nu stiu ce nume conspirativ mi-au dat. Nu, dar vreau sa va spun, ca sa-ntelegeti. N-am dat nici o declaratie nimanui, niciodata. Este scris acolo, pentru ca ofiterul ala sau ce dracu era ala a venit acolo si a scris: “nu vrea sa scrie, nu vrea sa dea nimic, propun sa-l scoatem din reteaua informativa”. Deci este scrisa in dosarul meu chestiunea asta. Ba mai mult, mi-a facut... Eu ajunsesem, terminasem facultatea - eu sunt un om activ - ma dusesem cu dosarul de partid sa ma fac - ca aia ma tot puneau pe functii si venea ala si spunea ca nu se poate. Nu stiam de ce, pentru ca nimeni nu spunea de ce. Pentru ca de fapt chestiunea asta mi-a ramas in dosar, pentru ca nu am vrut sa colaborez, si acolo scrie, in mod evident.

Dvs. v-ati stiut ca o persoana care nu a dat niciodata relatii.

Citeste si:

Ca un om corect, bineinteles. Eu daca nu am scris nimic de nimeni in viata mea, pai cum era sa gandesc eu...

Dar lumea acum o sa va intrebe daca atunci cand ati fost numit in functie ati declarat lucrul asta.

Pai eu am declarat ca nu am facut politie politica, pentru ca nu am facut. Nu am declarat de nimeni niciodata. E scris acolo.

Nu e mare diferenta de cazul Musca, domnule Murgeanu.

Nu, nu va suparati. Eu nu am declarat de nimeni nimic. Eu nu am scris nimic de nimeni in viata mea.

Dar ati semnat angajamentul cu nume de cod conspirativ.

Domnule, deci hai sa-ti spun ceva...Da, dar n-am facut nimic.

Nu, ca nu pe mine trebuie sa ma convingeti. Eu spun ca lucrurile acestea vor fi speculate extraordinar.

Domnule Zamfir, vreau sa intelegeti un lucru. Este hartia facuta de ofiterul ala, nu stiu cum il chema, care m-a cautat la facultate de cateva ori. Eu i-am spus “n-am ce sa-ti scriu, ca nu stiu”. imi dadea o adresa si nu m-am dus niciodata. si scrie acolo: “Murgeanu nu a venit niciodata, nu a vrut sa faca...”. si a propus sa...Pana la urma toata tevatura asta s-a facut... Eu am fost fericit ca am scapat. Nu am dat nimic de nimeni niciodata, ca doar nu eram nesanatos, ca doar erau colegii mei. si ce sa spun despre ei, ca faceau bisnita? Erau niste prostii. Niciodata nu as fi facut asa ceva, chiar daca erau straini. si nu am scris nici un rand de nimeni, ca dovada ca e scris acolo.

Colegiul nu v-a discutat inca, nu? Urmeaza, ce stiti?

Deci eu am fost pana acolo. Ei s-au uitat... Eu le-am zis „sa studiati...”. Eu le-am cerut, dom'le. Marea majoritate erau chestii neoficiale, i-a bufnit rasul. Am mai avut o chestie neplacuta. Fostul meu coleg de camera de la Portile de Fier II m-a anuntat „vezi ca vreau s-o intind”. I-am zis „hai, intinde-o, dar lasa-ma sa plec la Bucuresti, ca astia nu erau tampiti sa creada ca eu nu stiu ca tu fugi”. si am plecat la Bucuresti, asta a plecat in noaptea aia, eu m-am intors la Bucuresti ca o floricica, si mi-au retras „pass-ul”, evident. Deci de peste tot am avut cate un sut d-asta in...Pe chestii de genul acesta. Pentru ca toata lumea stia: „a, Murgeanu nu a vrut sa...ia sa-i mai dam noi niste bastoane in cap”. Nenorocirea care este? Ca m-am angajat dupa aceea la canalul Dunare-Bucuresti: inginerul Murgeanu. M-am remarcat, am facut...Am primit functie importanta. Dupa o luna si jumatate am fost dat de pe functia importanta. De ce? Pentru ca tovarasul Murgeanu avea un nenorocit de dosar in care aia spuneau ca nu vrea sa faca nu stiu ce si nu stiu cum, drept pentru care mi-au mai tras o palma-n cap. si uite-asa am fost din palma-n palma pana la Revolutie, cand m-am dus sa-mi risc viata pe acolo, nici acuma nu inteleg de ce, dar probabil ca avantul acela tembel din epoca de atunci... Tocmai ca fiul meu sa nu mai aiba problemele pe care le-am avut eu, cu astia care te fugaresc si te-ntreaba, „ia zi-mi si mie de Zamfir ceva”. si zici „dar nu stiu nimic”. „Nu nu, ia zi-ne. Nu pot sa va zic. Nu? E, atunci scriem aici ca nu poti si data viitoare nu mai ajungi sa candidezi la primar”. E simplu.

Vedeti dvs, toata lumea ne judeca. Eu nu am de ce sa fiu judecat, ba din contra, daca toti ar fi fost ca mine ar fi fost o mare problema pentru ei. Probabil ca ne legau, intr-un final. A fost o mare chestiune. Pentru mine, vreti sa va spun, nici nu am bagat-o de seama. Eram si sunt in fata oricarui individ pentru ca nu am dat de nimeni nimic, in viata mea, si atunci sunt furat. Dom'le, bun, spuneti-mi si mie, dati-mi si mie unul...Tocmai, ca securistul ala care venise sa ma ia pe mine de galci pe la facultate, niciodata nu am fost undeva cu el. Am fost pe holul facultatii. „Dom'le, nu stiu”. „Nu stii, nu vrei”. „Nu ca nu vreau, nu stiu, ce vreti, daca nu stiu de astia”. Pai cum m-as fi uitat eu in ochii colegilor mei sau ce erau aia acolo daca eu as fi scris de unul „Ionescu a zis ca Ceausescu e prost”?. Cum m-as fi uitat in ochii colegilor mei?. Sunt un om foarte cinstit, credeti-ma. N-as fi facut lucrul asta in viata mea. Dar e scris acolo. Spre norocul meu, ala a scris acolo: „nu vrea dom'le, asta e un nebun”. Asa a scris: „nu vrea, minte”. Ati inteles despre ce e vorba? Daca aia sunt niste oameni coerenti acolo, nu am ce probleme sa am.