Principiul restituirii integrale, in natura, a imobilelor, inclusiv a celor care gazduiesc partide sau ambasade, va face victime in primul rind printre partidele politice. In teritoriu exista destule formatiuni politice care se vor trezi ca trebuie sa-si faca bagajele daca pachetul de legi proiectat de PNL va fi adoptat ca atare.

La nivel central, partidul care are cele mai mari probleme cu sediul este PPRM. "Noi nu avem sediu, imobilul a fost cistigat in instanta. PPRM o sa-si tina conferintele de presa in fata guvernului", a declarat vicepresedintele Lucian Bolcas. PSD si PNL nu au griji in legatura cu aceasta problema.

Liberalii au avut de retrocedat o bucata din terenul de la sediul central, ceea ce, conform lui Calin Popescu Tariceanu, au si facut. Liderii PD declara ca nu au aflat ca sediul lor din Modrogan sa fi fost revendicat. UDMR a rezolvat de mult aceasta problema: cind fostul proprietar a cistigat in instanta cladirea in care isi desfasura activitatea, Uniunea s-a mutat de bunavoie.

Sediu PPRM revendicat de comunitatea evreiasca

La Iasi este o situatie paradoxala: sediul central al PPRM este revendicat de Comunitatea evreiasca. Presedintele PPRM Iasi, Anghel Stanciu, recunoaste ca problema a ajuns in justitie, dar crede ca acesteia i se va gasi o rezolvare. "Nu l-au cistigat inca. Dar chiar daca il vor cistiga, PPRM tot acolo va sta, fireste, pe baza de chirie. Sint prieten cu presedintele comunitatii evreiesti, avem poze impreuna inca de pe vremea cind se spunea ca PPRM este un partid antisemit", a declarat Stanciu pentru "Cotidianul".

In Timis, PSD este cel care are probleme. Fostul partid de guvernamint s-a instalat in 2002 intr-o vila din cel mai luxos cartier al Timisoarei, preluat de la Banca Agricola. La vremea respectiva, imobilul nu era in litigiu, dar a aparut ulterior un mostenitor al fostului proprietar, care a deschis un proces in baza Legii nr. 10, fapt confirmat de Viorel Bota, seful Biroului de presa al PSD Timis. Inainte sa apara revendicarea, PSD Timis a fost pe punctul de a-si cumpara sediul cu o suma derizorie in comparatie cu valoarea cladirii: 12 milioane de lei. Pe piata imobiliara, o astfel de cladire este evaluata la aproximativ 600.000 de euro.

Cluj, locul unde toti au probleme

Citeste si:

Majoritatea partidelor politice din Cluj au probleme juridice legate de sediul in care isi desfasoara activitatea. Desi au avut prioritate la alegerea cladirilor pentru sediu in anul 1990, imediat dupa Revolutie, taranistii clujeni s-au trezit recent cu o solicitare de revendicare controversata, din partea unor rezidenti americani si evrei, care cer o despagubire de un milion de dolari in schimbul cladirii. Pe aceeasi strada cu taranistii mai este o revendicare de notorietate, cladirea sediului UDMR fiind ceruta de rudele fostului proprietar, liberalul clujean Lupa. Nici PSD nu este scutit de griji, sediul sau ultracentral de pe strada Napoca nr. 9 fiind revendicat.

UDMR iese in strada

Organizatia UDMR Brasov risca deja sa ajunga in strada, desi actuala lege protejeaza sediile de partide. Cladirea in care functioneaza filiala a fost restituita vechiului proprietar cu avizul primariei. Explicatia celor care au luat decizia este ca UDMR nu este, de fapt, partid, ci un alt tip de organizatie. In prezent, UDMR Brasov a contestat decizia si a cistigat deja un termen in justitie.

Presedintele organizatiei judetene a UDMR, Attila Kovacs, a declarat ca, in cazul in care procesul se va finaliza cu decizia de evacuare, nu vor avea decit sa se supuna si sa iasa in strada. La Tirgu-Mures, filiala judeteana a UDMR a ramas pe drumuri, dupa ce instantele judecatoresti au retrocedat sediul de pe strada Brailei fostului proprietar, Hanko Gabor. Cunoscut ca infocat aparator al fostilor proprietari, senatorul Gyorgy Frunda a fost nevoit sa accepte ca principiul restituirii proprietatii trebuie sa i se aplice si lui, ca membru al filialei Mures a UDMR. Este de notorietate faptul ca, la Tirgu-Mures, Frunda a obtinut in instanta proprietatea a 17 locuinte apartinind bunicilor sau altor rude ale sale. "Avem urmatoarele optiuni: sa obtinem bani pentru a cumpara cladirea sau sa o restituim si sa obtinem de la Primaria Tirgu-Mures un alt sediu. In consecinta, cautam solutii", declara Frunda la acea vreme.

Cu toate acestea, UDMR Mures a contestat atunci dispozitia de evacuare din sediu, dar a pierdut procesul in 22 februarie 2005. Filiala cu doi ministri membri, Borbely Laszlo si Marko Bela, UDMR Mures ar trebui sa scoata din cont 180.000 de euro (cit costa cladirea, potrivit evaluatorilor) pentru a ramine in continuare pe str. Brailei nr.8 sau sa ceara primarului Dorin Florea alt sediu, varianta cu putini sorti de izbinda, stiuta fiind criza de spatii a municipalitatii. Pina la gasirea unei solutii, majoritatea actiunilor organizate de UDMR Mures au loc in centrul orasului, la Casa Bernady - cumparata de Fundatia Culturala dr. Bernady Gyorgy cu fonduri alocate de guvernul Ungariei.