Politica • 26 Iunie 2007 • 01:20
Guvernul condus de premierul Tariceanu este, daca nu cel mai bun guvern de dupa Revolutie, cel putin cel mai rezistent si incapatanat, in ciuda tuturor atacurilor. Guvernul, unul profund minoritar, rezista doar prin prisma contextului politic. Practic, Opozitia este fractionata, impartita intre doi centri de putere, PD si PSD, care, esential, fie nu au de ce sa critice Executivul, fie o fac doar de amorul artei, pentru ca nu-si doresc ca acesta sa cada. Pentru PD, calculele sunt simple.

Nu prea ar avea motive sa faca opozitie, pentru ca PNL respecta, in mare, programul de guvernare al Aliantei. in plus, a critica o structura din care pana mai deunazi ai facut parte este incongruent cu lucrurile bune pe care pretinzi ca le-ai facut acolo. Motivatia PD este una si simpla: trebuie sa-si pastreze si sa-si consolideze actualul scor electoral, rezultat al referendumului din 19 mai. PSD, pe de alta parte, se afla intr-o dilema clara. Numai criticand Guvernul poate creste electoral, dar trebuie sa-l subrezeasca de asa natura incat acesta sa nu pice. Nu de alta, dar nu cumva sa se loveasca de alegerile anticipate total nepotrivite cu actuala situatie a social-democratilor din sondajele de opinie. Pornind de aici, ne propunem sa facem o analiza a felului cum inteleg sa faca cele doua partide opozitie acum.

PD, anticalofilul de serviciu

Starea PD, in ciuda aparentelor, bazate pe rezultatele sondajelor de opinie si pe pozitionarea reusite ca partid de opozitie, este una de puternica trepidatie. Asa cum un sportiv greseste cele mai simple executii tehnice atunci cand se afla foarte aproape de victorie (apare asa-zisa teama de victorie), asa nici PD-ului nu-i este usor sa digere scorurile electorale foarte mari. Acestea il plaseaza deocamdata in pole-position pentru a face parte din urmatorul guvern si, dupa toate probabilitatile, va avea un rol extrem de important in Legislativ. Teama de care sufera PD vine tocmai din ideea ca electoratul democratilor nu este stabil, ci extrem de volatil. Practic, PD nu construieste nimic, doar capteaza si orienteaza nemultumirile generale ale electoratului. Cu alte cuvinte, reuseste sa fie un partid foarte bun de opozitie, pentru care tinta ce trebuie atinsa este mult mai importanta decat ceea ce va fi dupa.

Acum, PD se gaseste intr-o situatie ciudata: este partid de opozitie (ajuns asa conjunctural), dar are ca principala grija pastrarea capitalului electoral obtinut pana acum. E drept, majoritar datorita presedintelui Traian Basescu. De aici, drumul PD este destul de clar. Trebuie sa anatemizeze un guvern din care a fost inlaturat, sa elimine A.D.A. (ramasa fie si numai juridic), de unde a fagocitat mare parte a electoratului, si sa nu faca greseala capitala de a aborda un alt ton decat cel al presedintelui Basescu. Mai mult decat atat, PD nu-si permite acum nici macar sa se apropie de alte partide de opozitie, reprezentante si ele ale unui 'sistem ticalosit'. Aceasta izolare, in ciuda declaratiilor victimizante venite dinspre Aleea Modrogan, este una autoindusa.

Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.