La trei luni si jumatate de la alegerile prezidentiale, Alianta PNL-PD se dovedeste o forta politica faramitata, in consecinta tot mai slaba in fata adversarilor PSD. Procentele obtinute la alegerile generale de catre liberali si democrati i-au obligat pe acestia sa imparta puterea administrativa, legislativa si pe cea executiva cu terti - PUR, UDMR si minoritati -, fapt care a condus la compromisuri ce macina din interior puterea de decizie a Aliantei. Pentru ecuatia complicata a puterii actuale, seful statului, Traian Basescu, a gasit solutia cea mai simpla: alegerile anticipate.

Contestata de unii, agreata cu jumatate de gura de altii, solutia alegerilor anticipate ar trebui sa fie, pentru PNL si PD, o alternativa viabila a realitatii politice de astazi. O realitate care demonstreaza, de exemplu, ca in plan parlamentar Alianta nu are puterea sa promoveze actele emise de guvern. In Senat, de exemplu, aceasta a suferit, acum doua zile, doua infringeri. Si lucrurile sint mult mai complicate.

Puterea legislativa

In parlament, PNL si PD au cooptat, pentru formarea unei majoritati, UDMR si PUR, plus grupul minoritatilor la Camera Deputatilor. Chiar si asa, Alianta beneficiaza de o majoritate fragila, care depinde la fiecare lege votata in plen de prezenta obligatorie a tuturor parlamentarilor coalitiei. In trei luni de practica parlamentara, reprezentantii coalitiei au demonstrat ca nu pot tine piept, numeric vorbind, opozitiei PSD-PRM. De pilda, la Senat, absenta a doi parlamentari, indiferent de culoarea politica, poate conduce la respingerea unor legi importante, lucru care s-a intimplat pina acum de patru ori in Camera superioara a parlamentului.

1. Coalitia la putere nu a reusit sa treaca prin Senat, in ciuda eforturilor sustinute, o ordonanta emisa de guvernul Nastase in campania electorala, prin care se restituiau in proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor 90.000 de hectare de padure. Desi actul normativ a fost emis de guvernul Nastase pentru a-l potoli pe IPS Pimen, critic fervent al puterii pesediste, grupul senatorial al PSD, perdant in alegeri, a decis sa nu mai sustina ordonanta. Senatorii puterii au venit in numar insuficient la sedinta si astfel actul normativ nu a reusit sa intruneasca cele 69 de voturi favorabile necesare unei legi organice. Ordonanta a fost deci respinsa cu 57 de voturi pentru, 28 impotriva si 11 abtineri. "Asta inseamna instabilitatea politica. Asta inseamna sa n-ai o majoritate puternica", declara la vremea aceea senatorul PNL Nicolae Vlad Popa, care a pledat in aceeasi zi pentru alegeri anticipate.

2. Ordonanta guvernului privind vinzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara a fost o alta victima a slabiciunii coalitiei. Majoritatea de 69 de voturi n-a fost intrunita din cauza unor absenti, in mare parte de la Alianta, iar ordonanta a fost respinsa cu 65 "pentru", 43 "impotriva" si o abtinere. Senatorii PSD si PRM s-au opus adoptarii ordonantei pe motiv ca favorizeaza exclusiv o clasa profesionala.

3. In urma cu doua zile, alt pocinog. PSD si PRM au invins iarasi in fata aliatilor, respingind ordonanta cabinetului Tariceanu care prevedea limitarea dreptului primului-ministru, in consonanta cu normele europene, de a numi sau elibera din functie pe presedintele si vicepresedintele Autoritatii Nationale in Domeniul Telecomunicatiilor. Coalitia n-a reusit sa stringa pentru aceasta lege organica decit 65 de voturi, 51 de senatori PSD-PRM votind impotriva.
4. In aceeasi zi, nici ordonanta privind unele modificari a Legii PNA n-a avut sorti de izbinda in plenul Senatului. Acuzind un viciu de procedura, peremistii au reusit prin votul plenului sa impuna pentru o sedinta viitoare reluarea procedurii de vot pe aceasta lege. Proiectul de modificare a Legii PNA prevedea majorarea de la 5.000 la 10.000 de euro a sumei sau valorii bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie in cazurile anchetate de Parchetul National Anticoruptie (PNA).

Puterea administrativa

Harta administrativa e si ea hasurata in culori politice. Puterea de decizie la fel. UDMR a apucat 5 posturi de prefecti, iar din felia subprefectilor au primit o bucata si umanistii. La asta se adauga faptul ca PSD si Alianta sint umar la umar in privinta numarului primariilor pe tara (PSD sta mai bine in zona rurala, iar Alianta in orase).

Mai nou, aliatii se confrunta cu problema scoaterii directorilor serviciilor descentralizate din teritoriu de sub protectia Legii functionarului public astfel incit acestia sa poata fi inlocuiti o data cu schimbarea puterii. Aliatii pregatesc un act normativ conform caruia durata mandatului acestor sefi de servicii sa echivaleze cu cea a mandatului guvernului, urmarindu-se facilitarea punerii in practica a programului de guvernare, a explicat liderul PD, Emil Boc. El a precizat ca pentru a sti cine conduce si cine trebuie tras la raspundere, acesti sefi ai serviciilor descentralizate ar trebui sa fie "oameni ai coalitiei de guvernamint, reprezentanti ai guvernului, care sa asigure aplicarea politicii acestuia in teritoriu". Ramine de vazut insa daca proiectul va avea sorti de izbinda in parlament.

Puterea executiva

Cei 23 de ministri ai cabinetului Tariceanu, din care doi de la PUR si trei de la UDMR, incearca si ei sa formeze sfere de influenta. In plus, negocierile la singe pentru secretarii de stat si numirea lor extrem de tirziu a demonstrat ca disensiunile pot sa-si faca oricind loc in coalitie. Desi, recent, partidele aliantei de guvernamint (PNL-PD, UDMR si PUR) au semnat un protocol de functionare a coalitiei guvernamentale la nivel central si local nu exista garantii ca partenerii nu se vor incaiera la un moment dat. Mai cu seama ca ar avea si motive.

Protocolul prevede constituirea Consiliului National al Coalitiei (CNC), format din presedintii partidelor, plus un reprezentant. CNC are urmatoarele competente: decide in chestiunile majore legate de coalitie, stabileste ponderea celor patru partide in guvern si modul de repartizare a portofoliilor, stabileste ponderea la nivel judetean, desemneaza candidatul coalitiei pentru functia de prim-ministru. Lista motivelor "de divort" in interiorul coalitiei poate continua: CNC repartizeaza posturile de prefect si subprefect si intocmeste lista pozitiilor pe care urmeaza sa fie desemnati reprezentanti ai coalitiei, in administratia publica locala si centrala si in structurile descentralizate.

Cuiul lui Pepelea

Solutia anticipatelor este favorabila celor care cistiga guvernarea. "Fereastra de oportunitate" nu este insa foarte larga, iar cei care ar putea fi beneficiarii acestei miscari politice trebuie sa actioneze rapid. Procedura legala e oarecum complicata, dar nu imposibil de parcurs. Atunci, de ce Traian Basescu a ramas singurul ferm pe pozitii? In plan politic, probabil ca nimeni n-a constatat ca lipsa unei majoritati parlamentare clare il determina pe seful statului sa se gindeasca de doua ori inainte sa propuna anumite schimbari care trebuie validate de parlament. Nu lipsa de imaginatie este cea care duce la lipsa de reactie politica. Foarte probabil, lucrurile sint mult mai simple si tin de o mentalitate pur dimboviteana: cei care au intrat deja in parlament si in guvern, n-au chef sa se supuna unui nou test electoral.


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.