Senatul va primi saptamana aceasta proiectul de Cod electoral elaborat de Asociatia Pro Democratia, axat pe viitorul sistem de vot

Proiectul de Cod electoral elaborat de Asociatia Pro Democratia (APD), avand la baza mult discutatul sistem "uninominal", va fi depus saptamana aceasta la Senat, urmand a fi dezbatut si adoptat intr-un timp cat mai scurt. Promisiunea a fost facuta de liderii partidelor care s-au angajat sa sustina reforma electorala: PSD, PNL si PD.

Despre intiativa APD se discuta mult si se cunoaste putin. Chiar expertii partidelor recunosc ca au dificultati in a explica parlamentarilor mecanismele proiectului si a-i convinge de avantajele noilor reglementari. Prezentam un rezumat al regulilor dupa care ar urma sa fie alesi parlamentarii, conform proiectului APD. Codul electoral, care cuprinde reglementarea tuturor aspectelor ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor de toate tipurile, poate fi accesat pe site-ul www.ziua.ro.

Noutatea esentiala consta in faptul ca, la alegeri, cetateanul va avea posibilitatea pe opteze pentru candidatul preferat, nu pentru o lista de persoane fixata de un partid sau altul. Astfel, potrivit proiectului APD, alegatorul care se prezinta la urne va primi un buletin de vot pe care vor figura individual candidatii inscrisi in cursa electorala in circumscriptia uninominala (zona) respectiva. Alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat. Prin alegerea lor in circumscriptii uninominale, parlamentarii sunt pusi in relatie directa cu alegatorii, fiind astfel responsabilizati.

Impartirea tarii si a mandatelor

Sistemul propus de APD pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului este unul "proportional prin compensare, avand la baza scrutinul intr-un singur tur in circumscriptii uninominale". Concret, tara se imparte in opt circumscriptii - corespunzatoare regiunilor de dezvoltare - iar circumscriptiile, la randul lor, se impart intr-un numar precis de colegii uninominale, conturate in functie de numarul de alegatori. Colegiile vor fi de dimensiunea unui oras mare sau aproximativ cat o treime dintr-un judet. In fiecare colegiu, fiecare partid sau alianta electorala poate propune unul sau doi candidati. Candidatul care primeste cel mai mare numar de voturi valabil exprimate primeste automat un mandat. In acest mod se impart jumatate din totalul mandatelor. Celelalte mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale astfel: intai se stabilesc cate mandate se cuvin fiecarui partid, proportional cu voturile inregistrate la nivel de circumscriptie electorala de partidul sau alianta electorala respectiva. Din acest numar se scad mandatele deja castigate de candidatii partidului sau ai aliantei electorale respective in colegiile uninominale. Diferenta de mandate este atribuita candidatilor partidului sau ai aliantei electorale care au primit cel mai mare procent de voturi in colegiul in care au candidat, dar care nu au castigat alegerile. Altfel spus, in aceasta a doua faza, vor primi mandate candidatii clasati pe locurile 2 sau 3 in colegiile in care candideaza.

Un exemplu

Presupunand ca intr-o circumscriptie electorala (regiune-n.red.) trebuie alesi 10 deputati, pe teritoriul circumscriptiei respective se constituie cinci colegii uninominale. In fiecare dintre aceste cinci colegii se alege un deputat, acesta fiind candidatul care obtine "din prima" cel mai mare numar de voturi. Celelalte 5 mandate sunt repartizate la nivelul circumscriptiei electorale astfel: pentru fiecare partid politic in parte, mandatele de deputat se atribuie acelor candidati care au obtinut cel mai mare procent din numarul de voturi la nivelul circumscriptiilor uninominale, insa nu au castigat alegerile in colegiul in care au candidat. Prin distributia proportionala a mandatelor la nivel de circumscriptie electorala (regionala), partidele dobandesc un numar de mandate corespunzator sprijinului electoral de care s-au bucurat in randul alegatorilor.

Astfel, explica APD, partidele isi vor pastra numarul de mandate, dar mandatele respective vor fi atribuite acelor candidati care sunt preferati de alegatori. Pro Democratia a testat functionarea noului sistem pe rezultatele alegerilor din 2000 si 2004, concluzia desprinsa fiind aceea ca partidele nu ar avea de pierdut de pe urma noilor reguli, insa cetateanul ar avea de castigat de pe urma alegerii uninominale a reprezentantilor politici.

Pro si contra

Sistemul electoral propus de APD aduce imbunatatiri in cateva zone de interes pentru public, dar prezinta si o serie de dezavantaje. Autorii proiectului considera ca avantajele sunt net superioare dezavantajelor.

Avantaje

- modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat, mai usor de administrat si mai ieftin;

- este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;

- este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza;

- ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicile propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai;

- acorda sanse si partidelor regionale, care reprezinta interese locale ale alegatorilor, interese ce nu sunt asumate de partidele cu acoperire nationala. Partidele minoritatilor pot astfel sa isi concentreze eforturile in zonele unde se afla alegatorii lor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.