Romania are prea multi parlamentari, iar modul in care se formeaza mandatele acestora o situeaza la coada democratiilor eficiente din lume.

Gradul in care alcatuirea finala a Parlamentului nu respecta voturile cetatenilor se numeste disproportionalitate electorala. Astfel, Romania are un sistem electoral bazat pe reprezentarea proportionala a populatiei in Parlament. Un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Teoretic, un numar mare de parlamentari inseamna ca cetatenii unei tari sint mai bine reprezentati. Dar acest numar mare, combinat cu redistribuirea voturilor ramase de la partidele care nu trec pragul electoral, face ca partidele care intra in Parlament sa primeasca asa-numitele "prime" electorale. Ele nu mai exprima atunci o reprezentare proportionala a voturilor, ci, din contra, sint un instrument prin care decalajul dintre partidele politice din Parlament devine mult mai mare decit cel dintre optiunile politice exprimate de populatia cu drept de vot.

Peste 2,3 milioane de voturi pentru Camera Deputatilor au fost redistribuite in anul 2000, ceea ce inseamna ca 20% din optiunile alegatorilor au mers la alte partide decit cele pe care le-au ales cetatenii pe buletinele de vot. Acest grad de disproportionalitate intre vointa electoratului si rezultatul efectiv al votului este efectul unui numar prea mare de deputati si al circumscriptiilor largi, corelate cu pragul de 5% din voturi pentru a intra in Parlament si cu modul de redistribuire a sufragiilor, constata Cristian Preda, decanul Facultatii de Stiinte Politice din Bucuresti. " Intr-o circumscriptie prea mare va fi si o fragmentare mai mare a voturilor, un procentaj important din sufragii ajungind sa fie redistribuit pentru ca partidele nu depasesc pragul impus", spune Preda.

Comparind gradul de disproportionalitate al alegerilor din Romania cu al statelor care au acelasi sistem electoral putem constata ca Romania este ultima pe lista. Cele mai apropiate sint Venezuela (disproportionalitate de 14%) si Columbia (de 11%).

Topul democratiilor in care numarul de parlamentari, pragul electoral si modul de redistribuire a voturilor asigura cea mai buna exprimare a sufragiilor populatiei este condus de Olanda, Danemarca si Suedia, cu grade de disproportionalitate de numai 1,30%, 1,88%, respectiv 2%. Cercetarea a fost efectuata de Arend Lijphart, profesor de stiinte politice la Universitatea din California si fost presedinte al Asociatiei de Stiinte Politice din America, dupa studiul sistemelor electorale din 36 de tari.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.