Un europarlamentar din grupul Verzilor, Joost Lagendijk, al patrulea grup ca marime din Parlamentul European, crede ca rezolutia adoptata de legislativul european in cazul Romaniei in decembrie 2004 a fost "mult prea pozitiva", in conditiile esecului total al guvernului Nastase de a solutiona problemele ce reprezinta risc pentru aderare. Dupa ce a vizitat tara noastra in aceeasi perioada in care au efectuat vizita de evaluare si alti inalti oficiali europeni, precum Josep Borrell, presedintele Parlamentului European, sau Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, Joost Lagendijk lasa sa inteleaga ca ar prefera ca votul pentru aderarea Romaniei sa fie putin amanat.

"Nu dorim sa sanctionam noul guvern pentru esecul total al predecesorului sau. Problema este ca noi supunem la vot aderarea Romaniei intr-un moment in care noul guvern a functionat numai trei luni si jumatate - prea putin pentru a evalua cu adevarat activitatea", a declarat europarlamentarul, intr-un interviu acordat Euroactiv. Potrivit acestuia, problemele cu care se confrunta tara noastra mai au nevoie de timp pentru rezolvare, desi "obstacolele pentru solutii la acestea au fost inlaturate". Lagendijk considera ca adoptarea unor reglementari noi - care sa abroge imunitatea fostilor membri ai guvernului si ai parlamentului, precum si deschiderea unor dosare penale care pana acum au fost neatinse - dovedeste ca noua putere si-a luat rolul in serios. "Numirea unui ministru independent al justitiei este o alta dovada in acest sens", a mai apreciat europarlamentarul.

Printre problemele identificate de Joost Lagendijk la nivelul tarii noastre s-ar numara presiunile politice asupra mass-media, situatia sistemului sanitar, cu accent pe imbunatatirea conditiilor in spitalele de boli mentale din tara si nu in ultimul rand lupta impotriva coruptiei, acestea continuand sa persiste datorita lipsei de eficienta a fostului guvern. "Lupta anticoruptie s-a concentrat pe cazurile mai mici, in vreme ce asa-numitii

au fost lasati neatinsi. Calea pentru garantarea independentei justitiei a fost blocata partial, intrucat legile de reforma au fost amendate in asa fel incat guvernul a continuat sa aiba influenta asupra judecatorilor. In cadrul sistemului de justitie, neregulile privind distribuirea cazurilor si numirea unor persoane in anumite pozitii au continuat", a conchis acesta.