Declaratiile de avere ale demnitarilor vor fi mult mai detaliate si vor fi extinse la rude de gradul intai (soti si copii) ale acestora, conform unei initiative a Ministerului Justitiei. Dupa noul formular - care are patru pagini fata de doua, cat contine actuala declaratie de avere - , demnitarii vor trebui sa spuna opiniei publice daca au terenuri nu doar in Romania, ci si in strainatate, precum si tipul acestora - agricol, forestier, intravilan, luciu de apa si alte categorii de terenuri extravilane, daca se afla in circuitul civil. In plus, pe langa anul dobandirii, suprafata, cota-parte si valoarea de impozitare, va trebui specificat modul in care senatorul, deputatul sau ministrul a intrat in posesia respectivului teren. La fel se va proceda si in cazul cladirilor.

O modificare importanta la Legea privind transparenta in exercitarea functiilor publice este introducerea obligativitatii declararii bunurilor sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea, a caror valoare insumata depaseste 5.000 de euro. In legislatura trecuta, parlamentarii pesedisti s-au opus din rasputeri introducerii unei asemenea prevederi, care l-ar fi vizat direct pe seful lor de partid, Adrian Nastase, a carui colectie de arta ramane si acum un mister.

Noua forma a legii ii obliga pe detinatori sa declare toate aceste bunuri, "indiferent daca ele se afla pe teritoriul Romaniei, la momentul declararii". Daca la categoria bunurilor mobile (masini, salupe sau iahturi), Ministerul Justitiei nu propune nici o modificare, se schimba prevederile referitoare la activele financiare a caror valoare depaseste 5.000 de euro. Astfel, vor trebui declarate conturile (inclusiv tipul de cont - curent, card), depozitele bancare, fondurile de investitii, inclusiv fondurile private de pensii, urmand sa fie specificate institutia care le administreaza si adresa acesteia, valuta, anul de deschidere si valoarea la zi a soldului.

Vor trebui declarate plasamentele, investitiile directe si imprumuturile acordate in nume personal, cu o valoare insumata de peste 5.000 de euro, spunandu-se in clar cine este beneficiarul imprumutului. In noile declaratii de avere figureaza debitele, ipotecile, garantiile emise in numele unui tert, bunurile achizitionate in leasing, daca valoarea lor insumata depaseste 5.000 de euro. Lovitura cea mai dura este data celor care obisnuiau sa isi treaca averea pe numele sotiilor. Toti demnitarii vor completa o fisa de venituri pentru ei, pentru sotie/sot si copiii minori pe care ii au in intretinere. Este vorba despre venituri din salarii, activitati independente, dividende, inchirieri, vanzari de bunuri, polite de asigurari, mosteniri si chiar jocuri de noroc. Ramane portita de scapare: batrana mama patroana sau tatal devenit brusc miliardar.

Guvernul Tariceanu nu se grabeste sa adopte proiectul MJ

Citeste si:

Initiativa Ministerul Justitiei (MJ) a fost discutata, saptamana trecuta, in Guvern, dar se pare ca ea nu a fost pe placul ministrilor, multi dintre ei considerand lista "prea detaliata". Drept urmare, proiectul de lege a fost amanat pana la o data neprecizata, singura grija a membrilor Executivului, in frunte cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, fiind ca initiativa, in forma extinsa propusa de MJ, sa nu cumva sa apara in presa. Liderii Aliantei D.A. isi incalca astfel promisiunea facuta in campania electorala, cand se bateau cu pumnii in piept ca vor respecta Legea transparentei decizionale, conform careia orice proiect de lege trebuie supus unei dezbateri publice timp de 30 de zile si afisat, in acest timp, pe site-ul ministerului initiator.

Comisia de verificare a averilor exista, dar nu lucreaza

Desi legea, in forma ei actuala, este destul de blanda, demnitarii nu se inghesuie sa o respecte. Mai mult de un sfert dintre parlamentarii din legislatura anterioara (128) nu si-au depus declaratiile de avere la final de mandat, asa cum cere legea in vigoare. Reclamati, in urma cu aproape o luna, de catre Institutul de Politici Publice, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, senatorii si deputatii in cauza pot sta linistiti.

Conform legii, averile demnitarilor nu pot fi verificate decat de catre o comisie care activeaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta comisie nu poate fi insa sesizata decat de catre trei persoane: procurorul general, seful Parchetului National Anticoruptie si ministrul Justitiei. Nici unul dintre acestia nu a facut vreodata o sesizare, astfel ca, din 1996, de cand au aparut prevederile legale in materie, comisia nu a verificat niciodata pe nimeni.