Dupa o zi petrecuta in Romania, timp in care s-a intilnit cu o serie de oficiali, comisarul pentru extindere al Uniunii Europene, Olli Rehn, se declara increzator ca tara noastra va semna "la termen", adica pe 25 aprilie anul acesta, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Pozitia oficiala a comisarului pentru extindere contrabalanseaza recentele articole din presa germana, care mentionau ca liderul crestin-democratilor germani din Parlamentul European ar solicita aminarea aderarii Romaniei la UE din cauza "coruptiei generalizate". Cu toate acestea, Olli Rehn avertizeaza noua putere ca angajamentele asumate trebuie sa se transforme rapid in "rezultate concrete" pentru ca Romania "sa se integreze la timp".

Comisarul Olli Rehn i-a transmis ministrului de externe Mihai Razvan Ungureanu ca in Romania mai e mult de lucru, in special in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei. "Este un inceput incurajator, care demonstreaza ca noul guvern ia in serios aceasta problema si si-a planificat anumite strategii, dar acestea trebuie in scurt timp sa nu ramina doar angajamente, ci sa se transforme in rezultate concrete", a declarat oficialul european la finalul unei intrevederi cu Ungureanu.

Invitatie la munca

Rehn a amintit ca acest lucru este foarte important pentru exercitiul de monitorizare pe care Comisia Europeana l-a inceput in aceasta luna si care va continua pina spre finalul anului, in noiembrie, cind va fi redactat "un raport complex" despre pregatirea Romaniei pentru aderare. "Am invitat guvernul roman si autoritatile sa faca tot ce le sta in putinta pentru a indeplini criteriile, pentru ca Romania sa se integreze la timp in UE", a afirmat Olli Rehn.
Mesajul comisarului european a fost reluat, in diverse forme, la toate intilnirile avute ieri: cu ministrul Ene Dinga, cu presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, cu presedintele Basescu, dar si cu studentii de la ASE.

Olli Rehn a avut si ocazia sa cunoasca temperamentul presedintelui Romaniei. Basescu a anuntat public ca i-a spus comisarului pentru extindere, in intilnirea pe care au avut-o luni dimineata, la Cotroceni, ca Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmatii vor fi luati in seama doar daca vor face nominalizari. Presedintele a adaugat ca aceia care fac astfel de afirmatii trebuie sa dea dovada de responsabilitate. "Cerem sa se faca nominalizari, pentru ca ne-ar ajuta, si nu sa ingroape intreg poporul roman in notiunea de natiune corupta", a mai spus presedintele. El a subliniat ca "Romania nu este o tara corupta". "Rugam pe acei politicieni care in mod sincer vor sa lupte impotriva coruptiei sa spuna la ce se refera", a mai declarat seful statului.

Critica crestin-democrata

Vizita lui Olli Rehn in Romania se desfasoara pe fondul unor semnale externe ingrijoratoare pentru actuala putere. In urma cu patru zile, cotidianul german "Handelsblatt" a publicat opiniile critice la adresa Romaniei ale liderului grupului crestin-democrat din Parlamentul European, Markus Ferber, care i-ar fi scris lui Olli Rehn sa verifice atent, pina pe 13 aprilie (data la care Parlamentul European supune la vot tratatul de aderare a Romaniei), progresele tarii noastre la diverse capitole ale aquis-ului comunitar.
"Stiu ca exista eurodeputati din alte grupuri parlamentare care sustin adoptarea clauzei de salvgardare in cazul Romaniei si Bulgariei", a declarat ieri, intr-un interviu acordat Deutsche Welle, liderul conservatorilor bavarezi din Parlamentul European, Markus Ferber.

Precizarea acestuia survine declaratiilor pe care le-a facut saptamina trecuta in cotidianul "Handelsblatt". Liderul german a spus ca nu se pronunta in favoarea unui vot negativ, ci doar pentru o aminare a votului in care cazul aderarii Romaniei si Bulgariei. El a afirmat: "Uniunea Europeana va cheltui cu tara dumneavoastra mai mult de zece miliarde euro in urmatorii cinci ani. Ca atare, trebuie dovedit ca procesul de aderare decurge normal, iar banii contribuabililor europeni nu vor fi risipiti in zadar. De aceea cred ca este logic sa acordam Romaniei mai mult timp pentru a se vedea ca este capabila sa rezolve toate aceste probleme. Ar fi mai bine sa asteptam pina la raportul CE din octombrie, apoi sa luam o decizie in plenul parlamentului".

Ferber a adaugat: "Din pacate, nici la acest moment administratia din Romania nu implementeaza masurile anticoruptie cerute". El spune ca Romania va trebui sa-si imbunatateasca legislatia si mai ales procedurile interne. "Acesta este mesajul pentru noul guvern, ei vor avea timp sa rezolve problemele pina in 2006. Nu cred ca Uniunea Europeana ar trebui sa ofere bani pentru o tara in care nu se stie deocamdata cum vor fi folosite aceste mijloace financiare", a precizat politicianul german.

Lobby, arma eficienta

"Examenul" la care se va supune Romania pe 13 aprilie nu il ingrijoreaza foarte tare pe ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu. "Sa nu ne imaginam ca noi vom colecta unanimitati, pentru ca acest lucru ar fi chiar impotriva noastra. Nu trebuie sa fim crispati sau agitati pentru ca exista o luare de cuvint", a declarat ieri ministrul, referindu-se la votul Parlamentului European asupra tratatului de aderare. Ungureanu a anuntat insa ca Anton Niculescu, secretar de stat in MAE, se va intilni "foarte curind" cu Markus Ferber, la Bruxelles, pentru a-i prezenta "lista realizarilor noului guvern in opt saptamini de lucru efectiv". Actiunile de lobby sint sustinute chiar de fostul ministru de externe, Mircea Geoana.

El a propus ieri realizarea, in luna martie, a unui "desant parlamentar" la Bruxelles, urmind ca senatori si deputati din Comisiile de politica externa si de integrare sa explice forurilor si familiilor politice europene "de ce este important" ca Romania sa se integreze in UE si de ce tara noastra "merita" sa faca parte din Uniune. Potrivit lui Geoana, toate partidele care fac parte din marile familii politice europene trebuie sa-si indeplineasca "obligatia morala" de a vorbi cu acesti parteneri din Europa pentru a promova importanta integrarii europene. Geoana considera ca, in acelasi scop, ar trebui sa i se solicite inclusiv liderului PNTCD, Gheorghe Ciuhandu, sa insoteasca delegatia parlamentara la Bruxelles, avind in vedere ca formatiunea sa este afiliata la Partidul Popular European.

11 obstacole pe drumul catre Uniunea Europeana

Procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana poate fi aminat pe o perioada nedeterminata numai in situatia in care statele membre ale Consiliului Europei decid sa activeze asa-numitele "clauze de salvgardare". Acestea sint de doua tipuri.

In primul rind, este vorba de clauza de salvgardare generala, valabila pentru toti noii membri, care poate fi activata prin votul unanim al statelor din Consiliu.
In al doilea rind, este vorba de clauza de salvgardare specifica, aplicabila Romaniei si Bulgariei, care poate fi activata numai prin votul unanim al statelor membre din Consiliul Europei. Concret, daca in urma monitorizarii de catre Comisia Europeana a angajamentelor asumate de Romania si, in special, a Rapoartelor de monitorizare, rezulta clar ca stadiul adoptarii si implementarii aquis-ului comunitar indica riscul ca Romania nu este pregatita sa faca fata conditiilor de stat membru de la data aderarii (ianuarie 2007), Consiliul, actionind pe baza unei recomandari a Comisiei Europene, poate decide aminarea datei de aderare cu un an, pina in ianuarie 2008.

Citeste si:

Conform negocierilor de aderare la UE, aquis-ul comunitar a fost structurat pentru Romania in 31 capitole de negociere. Oficialii europeni considera ca Romania are inca de recuperat la doua dintre cele 31 de capitole ale aquis-ului - Concurenta si Justitie si Afaceri Interne. La aceste doua capitole, clauza de salvgardare valabila doar pentru Romania poate fi activata prin votul majoritatii calificate a statelor din Consiliu. In total, Romania are 11 puncte sensibile la aceste doua capitole.

"Concurenta"

1. Asigurarea unui control efectiv de catre Consiliul Concurentei al oricarui potential ajutor de stat, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale si al esalonarilor la plata energiei.

2. Consolidarea fara intirziere a implementarii legislatiei in domeniul ajutorului de stat. Asigurarea unei implementari satisfacatoare a legislatiei in domeniul antitrust.

3. Adoptarea variantei revizuite a Strategiei de restructurare a industriei siderurgice si a planurilor individuale de viabilitate, in conformitate cu obligatiile prevazute in Protocolul 2 al Acordului European. In acest context, Romania si-a asumat urmatoarele angajamente:
a. Sa nu mai acorde sau sa plateasca, in perioada 1 ianuarie 2005- 31 decembrie 2008, ajutoare de stat companiilor prevazute in Strategia de restructurare a industriei siderurgice.
b. Sa respecte nivelul ajutorului de stat agreat pentru companiile prevazute in Strategia de restructurare a industriei siderurgice.
c. Sa respecte reducerile de capacitati pentru produse finite, de 2,05 milioane tone.

4. Continuarea dezvoltarii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei prin alocarea de resurse financiare adecvate si suficiente, precum si prin calificarea corespunzatoare a personalului.

"Justitie/Afaceri Interne"

5. Implementarea, fara intirziere, a Planului de Actiune Schengen amendat, conform termenelor si acquis-ului

6. Accelerarea in mod considerabil a eforturilor in ceea ce priveste modernizarea echipamentului si infrastructurii la frontiere, precum si continuarea intaririi capacitatii de analiza a riscului, pentru a asigura un inalt nivel al controlului si supravegherii viitoarelor frontiere externe ale UE. In plus, Romania trebuie sa accelereze considerabil planurile de recrutare a celor 4.438 de agenti si ofiteri de politie de frontiera si, in special, sa asigure ca nivelul ocuparii posturilor la frontierele cu Ucraina, Moldova, litoralul Marii Negre va fi realizat cit mai aproape de 100a, pina la data aderarii.

7. Dezvoltarea unei Strategii si a unui Plan de Actiune privind reforma sistemului judiciar actualizata si integrata, incluzind cele mai importante masuri pentru implementarea legilor privind organizarea judiciara, privind statulul magistratilor si privind Consiliul Superior al Magistraturii, intrate in vigoare la 30 septembrie 2004. Romania trebuie sa demonstreze, pina in martie 2005, operationabilitatea integrala a noului sistem pentru distribuirea aleatorie a cazurilor.

8. Accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei si, in special, impotriva coruptiei la nivel inalt, prin asigurarea aplicarii riguroase a legislatiei anticoruptie in vigoare si independenta efectiva a Parchetului National Anticoruptie si prin transmiterea anuala, incepind cu noiembrie 2005, a unui raport convingator privind activitatea PNA in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. PNA trebuie sa primeasca resursele financiare, umane si de formare, precum si echipamentul necesar pentru a-si putea indeplini functiile pentru care a fost format.

9. Realizarea unei auditari independente privind rezultatele si impactul generat de Strategia Nationala Anticoruptie; reflectarea concluziilor si recomandarilor acestei auditari in noua strategie multianuala, care trebuie sa fie un document cuprinzator. Strategia trebuie sa includa angajamentul de revizuire a procedurii penale, pina la sfirsitul lui 2005, pentru a se asigura ca toate cazurile de coruptie sint solutionate in maniera rapida si transparenta, pentru a garanta sanctiunile adecvate care au un efect de descurajare.

10. Asigurarea unui cadru legal clar privind sarcinile si cooperarea dintre jandarmerie si politie, inclusiv implementarea legislatiei, pina in martie 2005, dezvoltarea si implementarea unui plan de recrutare clar, pina la jumatatea anului 2005, pentru ambele institutii, cu scopul de a face progrese considerabile, pina la data aderarii, in ocuparea celor 7.000 de posturi vacante in politie si 18.000 de posturi vacante in jandarmerie.

11. Dezvoltarea unei strategii multi-anuale coerente de combatere a criminalitatii, care sa includa actiuni concrete care sa modifice statutul Romaniei de tara de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului. Transmiterea anuala, incepind din martie 2005, a unor statistici credibile privind modul in care criminalitatea este combatuta.