Obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a judetelor Covasna, Harghita si Mures a devenit motiv de disputa intre membrii executivului.

Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, vicepresedintele UDMR Laszlo Borbely, a declarat ca, in viziunea formatiunii maghiare, autonomia tinutului Secuiesc este constitutionala.

Aceasta, chiar daca in sedinta comuna a guvernelor roman si ungar premierul Tariceanu declarase raspicat ca executivul de la Bucuresti nu tolereaza autonomia teritoriala pe criterii etnice.

"Noi am accentuat intotdeauna ca dorim sa avem aceste feluri de autonomie in cadrul Constitutiei si al legilor, iar in parlament vom veni cu initiative privind autonomia. Nici vorba sa fie anticonstitutionala! Va trebui sa discutam si nu cred ca problema nu poate fi clarificata. Haideti sa votam cat mai repede acest statut al minoritatilor si, intre timp, sa discutam despre autonomia teritoriala si putem discuta fara mari emotii", a declarat sambata ministrul UDMR.

Borbely a precizat ca in perspectiva aderarii, Constitutia va trebui oricum modificata pentru a se alinia unor norme ale UE, fiind vorba despre o serie de prevederi pe care Romania va trebui sa le introduca in documentul fundamental al tarii. Ministrul UDMR nu a numit insa modificarile pe care le va suferi Constitutia in acest sens.

Discutii pe fond

In opinia vicepresedintelui UDMR, polemicile aparute in jurul autonomiei sunt consecinta faptul ca pana acum nu a existat o discutie pe fond pe aceasta tema, politicienii multumindu-se cu declaratii principiale. in acest sens, ministrul UDMR a declarat ca formatiunea din care face parte va incerca, prin reprezentantii sai din guvern, sa declanseze o dezbatere serioasa cu toti actorii politici pentru depasirea declaratiilor de principiu.

Citeste si:

"Pe de o parte, si in cadrul comunitatii maghiare am pornit dialogul cu acele asociatii civice care se ocupa de aceasta problema. si catre comunitatea romana, catre politicieni, va trebui sa venim cu un apel pentru a sta la masa", a declarat Borbely, reluand ideea ca discutiile referitoare la autonomia tinutului Secuiesc sunt in impas din lipsa vointei politice.

Romanii din Secuime se fac arici impotriva autonomiei

In premiera, toti reprezentantii populatiei romanesti din Covasna, Harghita si Mures, respectiv primari, consilieri locali si judeteni, parlamentari, reprezentanti ai partidelor politice, ai bisericii ortodoxe si ai societatii civile, au luat initiativa impotriva demersurilor care vizeaza autonomia teritoriala a tinutului Secuiesc. Reprezentantii comunitatii romanesti din cele trei judete au adoptat sambata o declaratie anti-autonomie, in care au cerut parlamentului, presedintiei, guvernului, precum si intregii societati romanesti sa ia atitudine si sa-si exprime public o pozitie transanta fata de "actiunile iredentiste, revizioniste si separatiste" ale liderilor maghiari.

"Solicitam Parlamentului si presedintelui Romaniei sa nu adopte si sa nu promulge legea Statutului minoritatilor nationale initiata de UDMR si insusita de guvern, act normativ prin care se urmareste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice", se arata in document. Participantii au cerut autoritatilor romane elaborarea unei strategii nationale pentru pastrarea identitatii romanilor minoritari.

"E posibil sa vina vremea si pentru asa ceva"

Prezent la Targu-Mures, vicepresedintele PC, Mircea Chelaru, care se opune vehement autonomiei teritoriale a tinutului Secuiesc, a spus ca este vorba de "un cerc vicios", dar recunoaste ca, la un moment dat, eliminarea din Constitutia Romaniei a articolului care stipuleaza caracterul unitar al statului roman ar putea fi posibila. "A pune in discutie schimbarea formei de organizare statala inseamna a ataca Constitutia. E posibil ca intr-o etapa urmatoare sa vina vremea si pentru asa ceva", a spus Chelaru, care sustine insa ca aceasta decizie trebuie luata de intreaga populatie a Romaniei, si nu de un partid sau altul prin amendamente la legea fundamnentala.