Orice evolutie politica interna postaderare se asaza pe doua premise majore. Prima pleaca de la urmatoarea propozitie. Sintem deja in UE si ne pasa mai putin de ce zice Bruxelles-ul cind vine vorba despre cum ne rezolvam treburile noastre specifice. A doua ne trimite la efecte. Pentru romani, UE se transforma din speranta in fapt, cu victimele de rigoare. Teren propice pentru o reinventare a "apostolatului nationalist", de data aceasta cu tinta perfect frecventabila. Definirea celor doua premise tine cont atit de experienta unor tari fost comuniste deja membre UE, dar si de specificul local.

"A se slabi"

Daca, cel putin de la ultimele alegeri incoace, presiunea preaderarii a functionat ca un cordon sanitar, dictind astfel in buna masura stabilitatea guvernarii propriu-zise, odata introdusi in Uniune cistigam, politiceste vorbind, un grad de libertate visata de mult. "Europeni cu acte", ne putem revendica de-acum, de-ndata ce ne taie cheful, dreptul de a ne vedea si de propriile treburi. Mai exact, dreptul de-a ne parui sau a ne cupla politic dupa cum ne pica mai la indemina.


Lectia poloneza

Citeste si:

Polonia a stat cuminte in casa, la lectii, pina s-a vazut admisa. Imediat dupa, a trecut-o pe sirba. Fara prea multe scrupule euro-corecte politic, polonul s-a infratit la guvernare cu cine i-a convenit. Pina saptamina trecuta, dreapta catolica, justitiara si anticomunista condusa de gemenii Kaczyinscki a impartit portofoliile guvernarii, "echidistant", si cu stinga extrema, si cu ultranationalistii. Asta desi avea la indemina, dupa alegeri, si solutia "morala" a unei majoritati cu centrul liberal.

Dar, "europeni sadea" fiind, si-au permis sa nu le mai pese. Vechea Europa a ciriit, dar s-a resemnat rapid: "Cu bune, cu rele, de-acum sint de-ai nostri". Cu-ntii ianuarie 2007, concesii de acest gen devin valabile si pentru noi. "Dezrobirea" de fandoseli si complexe e deja anuntata. De ne veti ingradi accesul la piata muncii, ii avertiza recent pe vest-europeni Traian Basescu, vom raspunde cu aceeasi moneda. Aplaudat de romanul majoritar, presedintele exprima de fapt o noua morala in politica autohtona: europenilor, sintem egali si mai ales neatirnati. De-acum ne facem treburile si cum vrem noi.