Orice presedinte ales prin vot direct isi doreste sa fie un presedinte-jucator. Spre deosebire de presedintii republicilor parlamentare, alesi de fractiuni parlamentare, in urma unor jocuri de culise, un presedinte ales prin vot direct are o relatie nemijlocita cu electoratul sau pe care el tinde sa-l considere a fi intreg poporul, uitand ca cei intalniti in mitinguri electorale, ca si votantii sai, sunt doar suporterii proprii. Dupa ce depune juramantul in Parlament si devine un presedinte constitutional, prima sa obligatie este sa fie garantul respectarii Constitutiei tarii sale. Unii presedinti tind sa se raporteze la modelul SUA, unde presedintele este si seful Guvernului, avand atributii executive pe care ei nu le au.

In Constitutia Romaniei, ca si a altor state cu regim semi-prezidential, prerogativele presedintelui sunt putine si nesemnificative in perioade normale. Presedintele iese in prim-plan doar la formarea guvernului si in momente de criza. Atunci rolul lui constitutional este important si el devine dintr-un moderator intre celelalte puteri in stat un jucator. Pentru a putea fi insa un jucator important si credibil in asemenea momente, el trebuie sa se manifeste, in primul rand, ca un mediator abil intre Putere si Opozitie si ca un aparator respectuos al Constitutiei. Spre deosebire de mandatul meu, care a fost marcat de crize succesive a caror gravitate ar putea fi comparata doar cu cele din perioda 1938 -1944, presedintele Basescu se gaseste intr-o situatie net favorabila. In acest moment, Romania nu mai trebuie sa ia nici o decizie radicala de politica externa sau interna, cu exceptia luptei impotriva coruptiei.

Dar are de rezolvat niste lucruri extrem de delicate intr-un timp foarte scurt...

Romania este acum membra a NATO si va fi membra a Uniunii Europene, ceea ce inseamna delegarea unei parti importante din atributiile sale in domeniul politicii externe si de aparare acestor doua organizatii, nu are de rezolvat conflicte interetnice, pericole de razboi la granita, amenintarea unor lovituri de stat sau a unui crah bancar.

"Trianonul" este un eveniment minor

As reveni aici, totusi acest scandal care se incearca a fi creat in jurul "Trianonului" este destul de suspect.

Este un eveniment minor fara relevanta in relatia romano-maghira. Imi amintesc ca, in 2000, cu ocazia unei vizitei oficiale in Anglia, am fost invitat sa vorbesc in Camera Comunelor. Un deputat, care isi amintitea discursul presedintelui Iliescu din campania electorala din 1996, m-a intrebat ce se va intampla daca nu voi mai fi presedinte si PDSR va veni la putere impreuna cu PRM. I-am raspuns ca disputele romano-maghaire, de multe ori sangeroase de-a lungul secolelor, au cunoscut in perioada 1997-2000 o ameliorare radicala la nivelul comunitatilor si statelor si am prezis ca in campania electorala din anul 2000 relatiile romano-maghiare nu vor fi un subiect de disputa, fiindca politicienii preiau doar temele care le pot aduce voturi. Nu trebuie sa confundam telefoanele si SMS-urile care ruleaza pe ecranele televizoarelor cu opinia poporului, mult mai calma si mai rezonabila.

Este totusi ciudat. De ce nu au venit in vara trecuta sa prezinte "Trianonul", ci acum? Este un semn de intrebare care se ridica...

Este normal ca orice eveniment sa fie un semn de preocupare pentru un jurnalist. Un om de stat trebuie sa priveasca intr-un context mai larg. Daca vom avea ocazia sa mai discutam peste un an de zile, veti vedea ca nimeni nu-si va mai aminti de acest film. In 1994 cand, impreuna cu presedintele Goncz, am imaginat un model cultural al reconcilierii romano-maghiare, am plecat de la ideea ca este in interesul Ungariei sa sustina intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Aceasta constructie s-a dovedit stabila pe termen lung, Ungaria sustinand cu fermitate intrarea Romaniei in NATO si U.E. Mentionez ca, in 1997, organizatiile de lobby maghiar din Statele Unite au fost extrem de active in sprijinirea integrarii Romaniei in NATO. In cadrul NATO si UE nu sunt tolerate conflicte care sa puna in pericol integritatile nationale. Evoc acum doar exemplul gravelor disensiuni intre Turcia si Grecia, care, daca nu ar fi fost membre NATO, ar fi declansat probabil un conflict grav in zona Balcanilor.

Mai bine cu Basescu decat cu Nastase

Bun. Dar, intre genul de presedinte Ion Iliescu si genul de presedinte Traian Basescu, pe care il preferati?

Pe nici unul, in raport cu perioada istorica a mandatului lor. Cu totul altfel ar fi stat insa lucrurile daca, prin jocul destinului, Ion Iliescu ar fi fost presedintele Romaniei in 1964. Atunci Romania ar fi avut, poate, in 1989 un statut mai apropiat de cel al Ungariei si el ar fi ramas in istoria Romaniei ca un presedinte comunist reformator, ceea ce corespunde exact cu profilul sau, nu numai politic, ci si psihologic. Daca Traian Basescu ar fi devenit presedinte in 1990 si daca conceptiile sale ar fi fost cele pe care le are azi si nu cele pe care le avea in 1990, ar fi fost poate benefic in rolul presedintelui jucator pe care si-l doreste cu atata ardoare acum. Dar, pentru momentul 1990 sau 2000 (Ion Iliescu) si 2004 (Traian Basescu), situatia Romaniei si contextul international pretindeau un alt fel de sef de stat.

Sa pun intrebarea si altfel: este mai bine pentru Romania ca a iesit presedinte Traian Basescu si nu Adrian Nastase?

Categoric este mai bine ca a castigat Traian Basescu. Proiectul votului util pe care societatea civila l-a initiat si impus in 2004 a fost benefic pentru Romania, chiar daca a fost impotriva principiilor mele politice si morale. Faptul ca Traian Basescu a preluat in cele din urma un val popular orientat spre un vot negativ a fost si este pozitiv pentru ca a indepartat, cel putin pentru moment, pericolul permanentizarii partidului-stat atotputernic reprezentat de Adrian Nastase, chiar daca uneori pumnul de fier era mascat intr-o manusa...

...de catifea...

...nu chiar, poate de blana de mistret. Prelungirea sistemului oligarhic coroborata si cu mentalitatea populara de cedare in fata fortei ar fi fost catastrofala pentru Romania. Spargerea dominatiei partidului-stat asupra tuturor segmentelor vietii da multor oameni posibilitatea de a-si regasi o parte a libertatii individuale. Responsabilitatea presedintelui Basescu si a guvernului Aliantei DA este foarte mare, pentru ca ei trebuie sa dovedeasca ca votul util din 2004 nu a insemnat doar o alegere intre un rau mai mare si un rau mai mic, cum unii au afirmat cu cinism, ci ca pot sa reprezinte chiar binele. Iar binele pentru Romania nu poate fi decat respectarea legilor, a institutiilor democratice si a principiilor Uniunii Europene.

Basescu vine din interiorul sistemului

Presedintele Traian Basescu este acuzat, pe de o parte, ca nu si i-a ales bine pe unii consilieri, iar pe de alta parte, ca pastreaza o gramada de fosti consilieri ai presedintelui Iliescu, in frunte cu vestitul domn Pascu, om cu finantele, cu petrolierele... Exista o politica in alegerea consilierilor? Aveti aceasta experienta.

Experienta mea este a unui presedinte venit complet dinafara sistemului, pe cand presedintele Basescu vine din interiorul sistemului prin toata activitatea sa de dinainte de 1989 si pana acum. Avantajul meu a fost lipsa oricaror obligatii, interese, complicitati sau chiar cunostinte si de pe aceasta pozitie am putut actiona fara oprelisti impotriva sistemului, dar am fost nevoit sa platesc in cele din urma un pret politic greu. Pentru Traian Basescu, atat timp cat dorinta lui de a lupta impotriva coruptiei este sincera, cunoasterea si mai ales folosirea sistemului poate fi un avantaj. In ceea ce priveste consilierii, dupa ce am fost ales toti consilierii presedintelui Iliescu au plecat de la Cotroceni, realizand ca este vorba de o schimbare radicala. Cei pe care i-am adus eu in aparatul prezidential a trebuit sa satisfaca doua conditii: sa nu fi avut nici un fel de relatie cu Securitatea si sa nu aiba si nici sa nu fi avut implicare in afaceri de nici o natura. Aceasta politica de selectie poate parea absurda, dar in acele momente am optat pentru persoane din societatea civila, care nu facusera afaceri si majoritatea nu fac nici acum. Am cerut acordul lor pentru ca SRI si SIE sa verifice si sa ateste ca nu au colaborat cu Securitatea.

Am constatat repede ca cei care puteau sa indeplineasca aceste doua conditii erau putini. Asa se explica si de ce pana la sfarsitul mandatului meu nu am depasit doua treimi din numarul consilierilor pe care puteam sa-i am la Cotroceni. Dar explica si de ce, dupa alti patru ani (2001 - 2004), in care impreuna cu o parte din fostii mei consilieri ne-am luptat cu PSD pe fata, nimic compromitator nu a iesit la iveala asupra vreunuia din fostii consilieri de la Cotroceni. Presedintele Basescu este in alta situatie. Prin activitatile sale ministeriale si de primar, vine dintr-o zona cu mari jocuri de interese si totdeauna sprijinul financiar, care in cazul ultimelor alegeri din 2000 si 2004 a fost imens, trebuie intr-un fel rasplatit. Pe de alta parte sunt si unele afinitati mai vechi. Domnul Traian Basescu a fost ales si promovat ministru de Presedintele Iliescu, a fost coleg de guvern cu Adrian Nastase in 1990-1992 si in 2004 s-a putut vedea bucuria cu care vechii colaboratori l-au intampinat la Cotroceni.

Sunt trei oameni in Romania care pot sa ne lamureasca: dvs., dl. Iliescu si dl. Basescu. Exista posibilitatea la acest nivel sa se faca la transferul de putere anumite intelegeri intre fostul si actualul presedinte?

Repet: experienta mea este diferita de a celorlalti doi. Eu nu am facut intelegeri cu nimeni. Aceasta explica si de ce am ramas destul de singur. Am plecat de la ideea ca rolul meu era sa ofer un model care se adreseaza in special tinerilor; cel al unei persoane care a plecat "din multime", fara alta sustinere decat propria activitate si care poate sa ajunga rectorul Universitatii Bucuresti si Presedintele Romaniei, asadar la un varf profesional si la un varf politic, fara aranjamente sau compromisuri. Pariul meu a fost sa dovedesc ca in Romania este posibil sa detii functii inalte fara sa obtii beneficii materiale pentru tine personal, pentru familie sau apropiati. Unul dintre motivele pentru care nu am mai candidat in 2000 a fost si acela ca tipul de campanie electorala pe care eu l-am dus in 1992 si 1996, fara bani si bazat pe contactul direct cu populatia si pe entuziasmul sustinatorilor mei din CDR, nu mai mergea. Daca as fi candidat in 2000 ar fi trebuit sa fac cel putin acele compromisuri considerate normale si in democratiile occidentale.

Guvernul Tariceanu, fara nota

Ce nota ati acorda guvernului Tariceanu dupa prima luna de functionare? Daca erati dvs. Presedinte si era acest Guvern, trebuia sa-l trageti de urechi sau nu?

Nici o nota. Pana in acest moment nu putem spune despre guvernul Tariceanu nici ca a dezamagit, nici ca a dovedit performanta. Comparativ cu prima luna de activitate a guvernului Ciorbea, in care dl. Tariceanu era ministrul Economiei si dl. Basescu era ministrul Transporturilor, guvernul de atunci se confruntase deja cu probleme mai grave si luase decizii mai dificile. In schimb pot spune ca un presedinte "care trage de urechi" guvernul in mod public submineaza grav autoritatea acestuia. Raportul dintre presedinte si guvern nu este cel dintre primar si consiliul municipal.

"Nu vom avea anticipate pana in 2008"

Are vreo sansa aceasta coalitie sau credeti mai degraba in alegeri anticipate anul acesta?

Daca ne vom reintalni in anul 2008 si veti reciti acest interviu veti vedea ca am avut dreptate cand am spus ca in Romania nu vor fi alegeri anticipate si nici proceduri de revocare a Presedintelui. Sunt doar jocuri de artificii care pot sa ridice rating-urile televiziunilor, sa creasca tirajele ziarelor si sa mentina membrii partidelor sub tensiune. Contextul intern si extern al Romaniei nu permite aceste lucruri. Daca unul din oamenii politici de frunte ar initia astfel de aventuri politice ar fi cu adevarat iresponsabil. Nu mai vorbesc ca alegerile anticipate nu sunt posibile decat cu pretul unui circ politic in care presedintele, primul ministru si parlamentarii care ar marsa in acest sens s-ar face de ras. Pe de alta parte, un joc al PSD, de revocare a presedintelui, ar fi de fapt cel mai mare ajutor pe care ar putea sa i-l dea presedintelui Basescu, plasandu-l in pozitia care-i place mai mult si pe care a pierdut-o, aceea de victima.

Presedintele vrea alegeri simultane in 2009

Va referiti la faptul ca i-ar creste simpatia populara si mai mult?

Este ceea ce isi doreste. Altfel, cu cat anunta ca va fi mai mult jucator, cu atat pe termen lung va deveni "rezerva". Ratiunile pentru care se arunca aceste petarde electorale nu sunt politice, ci politicianiste. In cazul PSD, ele reflecta incapacitatea sa de a deveni o forta serioasa de opozitie, de a prezenta o alternativa. In cazul presedintelui Basescu, este vorba de o dorinta aproape disperata de a obtine alegeri parlamentare in toamna acestui an pentru ca in 2009 sa se revina la simultaneitatea alegerilor parlamentare si prezidentiale, singurul caz in care ar mai putea sa joace acelasi rol politic ca in 2004. Dimpotriva, este foarte important ca alegerile parlamentare sa se desfasoare la termenul normal, in 2008, pentru ca pentru prima data electoratul sa perceapa ca de fapt Guvernul este cel care raspunde de problemele economice si sociale si sa aleaga un lider de partid ca prim-ministru. Va fi un mod de joc activ si nu simulat, prin care se poate scoate definitiv din capul alegatorilor ideea presedintelui-tatuc, eventual ascuns sub masca presedintelui-jucator.

Are vreo sansa administratia Basescu-Tariceanu sa ajunga la varfurile coruptiei? Dvs. ati avut o experienta in coruptie in campania aceasta...

Nu numai ca are sanse, dar are mijloacele pe care eu nu le-am avut. In momentul in care am declansat lupta impotriva structurilor mafiote - mafia bancilor, flotei, petrolului, ingrasamintelor chimice, tutunului si a celorlalte tipuri de mafii - nu exista o legislatie impotriva coruptiei, nu existau institutii specializate, aceasta a fost problema cea mai grava.

Dar ce ne facem acum ca exista...

Acum exista legislatie, exista institutii si mai exista si o presiune din partea Uniunii Europene si a NATO, in consecinta va trebui si pot sa faca acest lucru. Nu au nici o scuza sa nu-l faca.

Pai, institutiile acestea sunt formate din oameni si la CSM sunt nu stiu cati oameni ai doamnei Rodica Stanoiu, care stim cata apetenta a avut pentru Uniunea Europeana, la Curtea Constitutionala sunt apropiati ai lui Iliescu, la PNA este dl. Amarie al carui frate este senator PSD.

Aceasta ar fi o abordare plangacioasa care in fata mea nu scuza nimic. Cand am fost ales eu presedinte, ce fel de structuri am preluat? Nu uitati ca in timpul acelor patru ani am promovat la Curtea Suprema de Justitie judecatori tineri, am eliminat din structurile serviciilor secrete 36 de generali din fosta Securitate, ca sa nu mai vorbim de cei cu grad de colonei, incepand cu dl. Priboi. S-au promovat prin concursuri tineri si in Justitie, si in politie, si in administratie.

Da, dar la varf?

In acest moment trebuie creata doar posibilitatea de a-i lasa pe acestia sa lucreze corect si de a promova, prin concurs, alti tineri in locul celor pensionabili. In 1997, daca ar fi trebuit sa cauti in structura Ministerului de Interne persoane care nu participasera la operatiile Bancorex trebuia ajuns la locotenenti.

Vad ca tot pe aceiasi i-a gasit si domnul Blaga ...

Citeste si:

Acum, oamenii corecti pot fi cautati si la nivelul coloneilor. Exista si oameni corecti, o parte dintre ei au si dovedit, dar, in mod regretabil, fostele structuri securiste pe care le-am eliminat din serviciile de informare si vechii colaboratori ai KGB au ramificatii in mass-media care actioneaza atat direct cat si in orb. Atacurile care s-au produs recent asupra unor personalitati cu deplina onestitate si valoare profesionala - ma refer la generalul Constantin Degeratu si la ministrul de Externe Razvan Ungureanu - sunt o dovada ca respectivele structuri sunt inca active. Revenirea in Ministerul de Interne a generalului Anghel Andreescu, fost director al Serviciului de Protectie si Paza si al sef al Jandarmeriei Romane, un om de o calitate profesionala si o cinste desavarsita si care a fost inlaturat cu totul nejustificat in 2001, este o sansa extraordinara pentru Ministerul de Interne.

Degeratu, victima structurilor securisto-comuniste
Am sa revin la generalul Degeratu si la campania care s-a declansat imediat ce presedintele Basescu l-a numit numit consilier de stat, la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pentru a asigura interfata cu NATO. De unde provine ura structurilor securisto-comuniste si KGB-iste impotriva acestuia? Este suficient sa amintim ca generalul Degeratu s-a pregatit la Academia Regala din Marea Britanie, ca, in calitate de sef de Stat Major General, a reusit sa inlature ofiterii formati in URSS si legati de Securitate, a reusit reforma armatei, a reusit ca in timpul conflictului din Kosovo sa asigure un acord total al militarilor de partea NATO, a fost cel care, atunci cand i-am ordonat sa foloseasca militari intr-o actiune de intimidare pentru oprirea tentativei de lovitura de stat prin mineriada din ianuarie 1999, a avut credibilitate in fata armatei pentru realizarea ei.

Fara interventia lui de atunci, minerii ar fi ajuns la Bucuresti, Romania si-ar fi compromis iremediabil vocatia democratica si n-am mai fi putut vorbi de intrarea in NATO si Uniunea Europeana. Tot generalul Degeratu a executat ordinul de ridicare in aer a avioanelor de escorta pentru verificarea intreruperii survolului avioanelor rusesti deasupra Romaniei. In calitatea sa de consilier prezidential pentru aparare, securitate nationala si ordine publica a supravegheat pana in 21 decembrie 2000 parcursul dosarelor grave de coruptie- Jimbolia, Dunarea, F.N.I.. In ianuarie 2001 a fost schimbat si trimis in rezerva. Din 2001, generalul Degeratu a fost profesor la Institutul NATO de la Garmisch Partenkirchen unde a pregatit cadre militare pentru structurile NATO.

Interesant este ca cei mai vehementi contestatari ai generalului sunt liderii asociatiilor de revolutionari. Sunt manipulati?

Bineinteles. Este uluitor cat de usor pot fi manipulati. Sunt si persoane compromise, infiltrate, dar cea mai mare parte sunt oameni sinceri, debusolati carora le este manipulata buna credinta.

Lui Timofte i-as fi retras increderea

Ce ati fi facut daca erati Presedinte si il vedeati pe directorul SRI Timofte la televiziune spunand ce a spus la Realitatea TV?

I-as fi retras orice incredere. Cand eram presedinte, au fost depistate si documentate unele tentative de lichidare a mea de catre structuri mafiote. (Acum, dupa sase sau opt ani, am putea discuta si cum au fost dejucate). Directorii pe care i-am propus la SRI si SIE, Costin Georgescu si Catalin Harnagea, si-au asumat obligatia sa se comporte ca directorii serviciilor occidentale care nu sunt vedete de presa. Ei au rupt ciclul Magureanu-Talpes al directorilor oratori, pe care Radu Timofte l-a reluat.

Mai era Timofte in functie daca facea ce a facut? Aici exista si discutia dintre CNSAS si SRI.

Am fost un presedinte care a respectat integral legile. Sefii serviciilor sunt schimbati de parlament, nu de catre presedinte. Presedintele nu ii poate demite. Dar va pot spune ca am avut, inca din 1996, in fisetul biroului de la Cotroceni, demisia in alb a directorilor SIE si SRI, domnii Talpes si Magureanu. Nu am facut caz de acest lucru, deoarece nu am vrut sa fiu un presedinte creator de "bombe" de presa, ci creator de constructii solide. Iar diferite evenimente din acei ani pot fi privite acum si prin aceasta prisma.

TVR, totala obedienta fata de partidul-stat

Ati fost patru ani cenzurat la sange. V-as intreba cum vedeti situatia actuala din radioul public si din televiziunea publica. La radio ati mai fost de cateva ori, dar la televiziunea publica ati fost invitat vreodata in acesti ultimi patru ani?

E.C.: Imi este imposibil sa-l vad pe dl. Valentin Nicolau in postura de aparator al libertatii presei, dupa ce a instalat o totala obedienta fata de partidul-stat la televiziune. In cazul meu, dovezile de cenzura sunt foarte clare. Inca din 2001, avand in vedere lipsa unei dezbateri reale asupra problemelor legate de integrarea Romaniei in NATO si apoi in Uniunea Europeana, m-am oferit sa prezint opiniei publice acele aspecte care vor greva viata romanilor in perioada ce va urma. I-am scris directorului general al televiziunii publice doua scrisori in care ii propuneam participarea mea in dezbateri publice. La prima nu am primit raspuns, iar la a doua raspunsul a fost negativ. Am aflat apoi ca exista o dispozitie a primului ministru Adrian Nastase adresata mai multor televiziuni, in care decreta: "nu doresc sa vad fata lui Constantinescu pe ecran". Asa se explica ca timp de patru ani nu am fost invitat nici in emisiuni pe teme culturale sau universitare. Imaginile filmate la conferintele de presa ale Actiunii Populare la care luam parte nu erau difuzate. Am participat doar la cateva emisiuni radio datorita unuia dintre putinii jurnalisti independenti de acolo, Paul Grigoriu, care si-a asumat riscul de a ma invita.

In 2004, Romania era pregatita sa adere la CSI

Cat de mari sunt problemele pe care le vom avea pe calea integrarii?

Foarte mari. Nu sunt doar probleme care rezulta dintr-o negociere incompetenta si in genunchi, ci mai ales din incompatibilitatea dintre structurile economice, administrative, politice si de mentalitate ale Romaniei cu structurile europene. Ca sa fiu mai plastic, in 2004 Romania era pregatita sa adere mai degraba la Comunitatea Statelor Independente, pentru ca structura politica, administrativa, economica si de mentalitate a Romaniei se potrivea mai bine cu cea din CSI. Romania are inca o structura oligarhica, care s-a creat in 1990, a fost zdruncinata - dar nu inlaturata - in special in domeniul economic, in 1997-2000, astfel ca a putut sa revina la putere in 2001-2004.

Structura economica a tarilor din Uniunea Europeana este bazata pe preponderenta intreprinderilor mici si mijlocii - care, in Romania, este inca modesta. Stabilitatea pe termen lung a tarilor din Uniunea Europeana este data de preponderenta clasei mijlocii - care in Romania este infima, iar organizarea politica din statele UE ofera posibilitatea alternantei la putere a unor forte care reprezinta grupuri de interese economice diferite, dar care pot sa asigure o continuitate democratica reala. S-ar putea ajunge la o compatibilizare daca schimbarea care s-a produs in Romania in 2004 va asigura respectul legii si institutiilor. La noi, democratia a ramas la nivelul din decembrie 1989 cand in Piata Universitatii strigam "libertate" si "alegeri libere".

Schimbarile se produc numai la presiuni straine
Asta se striga si in 2004...

Din pacate, in 15 ani multi inca nu au aflat ca libertatea pe care am obtinut-o ca o libertate nationala nu este deplina daca nu se reflecta in respectarea tuturor drepturilor legale ale individului. Alegerile libere - cum am aflat in mai 1990 - nu au valoare daca nu sunt bazate pe o schimbare de mentalitate. Cred ca, din punctul de vedere al evolutiei mentalitatii si psihologiei unei parti a electoratului, momentul 2004 este inferior momentului 1996. Chiar daca in perioada 1997-2000 legile, institutiile, structurile economice au luat un curs pozitiv, mentalitatile au regresat, iar in anul 2004 cei care in 1996 doreau cu adevarat binele s-au multumit cu raul cel mic. Am revenit in fagasul traditional al istoriei noastre, in care schimbarile se produc numai la presiuni straine. Poporul pare a-si fi pierdut increderea in el insusi, in energia sa creatoare si se rezuma la speranta ca reprezentantii sai de la varf, sub presiuni externe, vor ridica Romania la un nivel european.

Oare de ce turul al doilea al alegerilor a fost mult mai curat si mai corect decat turul intai, in 2004? A fost vorba si de presiuni externe?

Nu. Dar celebra "masina de furat voturi" a PSD, care a actionat in toate alegerile, din 1990, cand castigau oricum, pana in 1996, cand au pierdut, in ciuda imenselor manipulari, pomeni si furturi, nu a mai actionat in favoarea lui Adrian Nastase.

De ce, ce s-a intamplat?

In momentul in care aparatul PSD a perceput turul intai ca o victorie parlamentara, nu l-a mai interesat victoria lui Adrian Nastase in turul doi. O parte importanta din cei care manevreaza manetele acestei masini de vot nu au mai folosit-o pentru Adrian Nastase. Nu este vorba de presiuni externe, al caror rol in momentul votului este nul. Exista un pragmatism occidental dupa care lucrezi mai usor cu lideri care, chiar daca nu corespund ideologic, pot fi usor determinati sa accepte toate conditiile lor. In ceea ce ma priveste, daca prin atitudinea mea ferma pro-NATO, pro-Uniunea Europeana, am fost considerat un lider credibil, am fost in egala masura si incomod. De fiecare data, in schimbul unui sprijin politic, am cerut cate ceva concret pentru Romania: un sprijin economic,financiar, militar.

"Axa" are conotatie negativa

Nu este cam brusca aceasta cotitura a domnului Basescu pe axa Londra-Washington dupa ce fostul guvern a mers pe mana socialistilor europeni?

Mai intai, utilizarea termenului axa denota carente de cultura politica, pentru ca, dupa primul si al doilea razboi mondial, are o conotatie exclusiv negativa. Din punctul de vedere al politicii externe este nu numai o gafa, ci chiar o greseala. Dar face parte din acele greseli prezidentiale peste care pragmatismul partenerilor occidentali va trece, asa ca nu sunt de asteptat reactii negative explicite. Pe de alta parte, nu trebuie nici sa prezentam niste exercitii diplomatice banale ca pe gesturi de "iubire" fata de actuala Putere. Probabil presedintelui Basescu i se vor tolera si gesturi mai grave atat timp cat exista un interes conjunctural sau mai de durata pentru Romania. La Washington a fost primit si dictatorul Turkmenistanului pe langa care Ceausescu era un mic copil, pentru ca Turkmenistanul, prin zacamintele de gaze si prin proximitatea sa cu Iranul, Irakul si Afganistanul este important. Pentru Occident este placut sa expuna in vitrina un conducator ca Havel dar deseori te multumesti si cu mai putin.

Nu voi fi nici membru al partidului popular

Aparitia unui partid de factura populara este un alt subiect la moda. Cum vedeti formarea unui partid popular puternic?

Romania are nevoie de un partid important care sa faca parte din familia partidelor populare europene intr-un termen scurt. Nu este vorba numai de alegerile pentru Parlamentul European din 2009, ci si de participarea, inca din aceasta toamna, a unor parlamentari din Romania si Bulgaria, cu statut de observatori, pe locurile pe care le-am negociat la reuniunea UE de la Nisa a sefilor de stat si de guvern din decembrie 2000.

Problema este ce fel de partid popular. In Romania, unde traseismul politic, de neimaginat in alte tari, pare normal pentru cea mai mare parte a politicienilor romani, pentru unii aspiranti este vorba doar de un brand sau de o eticheta cumparata la piata sau imitata. De aici vine aceasta agitatie in jurul denumirii "populari" a unor politicieni provenind din PRM, PD, PNL, PUR si chiar din PSD, care vor sa devina peste noapte crestin-democrati.

Situatia seamana cu cea a imitatiilor romanesti dupa operele art deco ale celebrului artist francez Gallé, pe care scrie mare "Gallé" si dedesubt, cu litere mai mici, "tip". Pe de alta parte, ideea nastrusnica a unui roman de a inregistra la OSIM, pe numele lui, semnatura originala a lui Gallé, valabila pentru Romania si de a cere apoi producatorilor de imitatii un procent din marfa vanduta la export nu este departe de sfortarea PNTCD de a se folosi de aparteneta sa la PPE pentru a exclude orice alta candidatura. Din nefericire, PNTCD a fost si continua sa fie o zona conflictuala, incapabila de a fuziona ci numai de a se dispersa. De aici rezulta si dificultatile de a crea un pol in jurul PNTCD. Actiunea Populara, care a semnat Manifestul Popular, a hotarat adoptarea unui moratoriu de sase luni pentru a vedea in ce masura PNTCD este capabil sa accepte ceea ce Actiunea Populara ceruse inca din 2004: un nume nou, adecvat unui proiect nou. Cu aceasta ajungem la esenta problemei: nimeni nu vorbeste despre substanta proiectului politic al Partidului Popular.

Acest proiect politic l-am lansat sub numele de Actiunea Populara si, ulterior, de Alianta Populara. Desi proiectul a fost, este si va fi bun si necesar, Romania anului 2004 nu a fost nici locul si nici timpul potrivit pentru acest proiect. Am recunoscut ca proiectul votului util pentru alegerile din 2004 a fost benefic, dar el nu a rezolvat problema unui tip de constructie care sa impuna in Romania respectarea principiilor unui partid popular adecvat. Proiectul nostru s-a adresat, inca de la inceput, tinerilor care vor munci pe piata muncii europene, care vor lucra in administratia europeana; el inseamna un anume tip de dezvoltare a spiritului comunitar, de dezvoltare a cetateanului, de aplicare a subsidiaritatii - mai intai in cadrul partidului, printr-o dezvoltare care sa plece de la structurile locale. Actiunea Populara este un partid mic, dar un partid cu adevarat democratic care s-a construit dupa acest model.

Partidul este construit pe structuri regionale pentru a putea dezvolta o politica a euroregiunilor de care astazi aproape nu se mai vorbeste, desi fondurile Uniunii Europene vor veni pentru regiuni de dezvoltare. Actiunea Populara este un loc unde oameni de buna calitate se pot regasi. Eu nu pot concepe ca in Romania nu exista decat oameni care urmaresc interese la limita legii sau in afara legii prin politica si care se regasesc numai intr-o politica imorala sau amorala sau neeuropeana. Suntem favorabili unei unificari si sprijinim actiunea PNTCD-ului in masura in care PNTCD este preocupat de proiect si nu de negocieri de pozitii personale si, prin intermediul ziarului dumneavoastra afirm, cu toata claritatea, inca o data, ca in cazul participarii Actiunii Populare la orice tip de fuziune, personal nu doresc sa ocup in viitoarea formatiune nici un fel de post, nici pe cel de simplu membru. Voi sprijini insa, prin experienta pe care o am, ca proiectul sa fie dus la bun sfarsit si oamenii de calitate din Actiunea Populara sa-si poata pune in aplicare principiile pentru care au luptat.

Astept o lamurire de la opinia publica

In ceea ce ma priveste, astept de la opinia publica o lamurire, pentru ca am ramas cu o neclaritate. De patru ani, de la incheierea mandatului meu, toata lumea, de la elitele intelectuale pana la oamenii cei mai simpli clameaza: nu dorim coruptie, nu dorim politicianism, dorim lideri politici competenti si cinstiti care sa respecte legea. Cand am fost presedinte si a fost evident ca nu am beneficiat de nici un avantaj material nici eu si nici familia mea, ca nu mi-am pus in functii rudele, ca nu am creat avantaje nici pentru prietenii sau familia mea, ca am respectat, fara nici o abatere, legea si institutiile statului si am incercat sa ofer modelul unui sef de stat demn si cultivat care sa reprezinte cu cinste, prin ceea ce spune, Romania in tara si in strainatate, care a fost raspunsul? Nu ne intereseaza o astfel de persoana.

Va referiti la popularitatea dumneavoastra?

Ma refer la mai mult decat atat. Am lansat o formatiune politica care a strans alaturi persoane de calitate care nu pot fi acuzate in nici un fel. Reactia negativa sau cel putin indiferenta la aparitia unui astfel de partid ma face sa pun intrebarea: astfel de persoane deranjeaza pentru ca exista? Dupa parerea mea, majoritatea relatiilor politice din Romania se bazeaza pe negocierea petelor "negre" sau a zonelor absente din biografii. Daca urmarim acest fir, vom vedea de ce in Romania nu exista nici o dezbatere politica reala consumata pana la capat. Sunt anuntate dezvaluiri, dupa care urmeaza negocierea petelor "negre" si a petelor "albe". In momentul in care apar persoane care nu au pete negre si care au CV-uri complete si onorabile, ele devin brusc incomode.

O sansa care nu trebuie irosita

Cum credeti ca veti capata raspunsul, sub ce forma?

In viata, ca si in stiinta, important este sa pui intrebarile potrivite. Raspunsurile vin mai devreme sau mai tarziu. In politica, pe termen lung, raspunsul il da istoria. Eu nu am nici un fel de frustrari. Ma intereseaza doar modul in care pot fi util. Ma intereseaza cum pot sluji tara prin cunostintele si experienta mea. Nu ma intereseaza sa obtin ceva, ci masura in care pot oferi ceva, impreuna cu cei din jurul meu, actualului guvern, actualei institutii prezidentiale si presedintelui actual. Pentru ca actualul presedinte si actualul guvern reprezinta o sansa pentru Romania, care nu trebuie irosita. Dar poti ajuta numai pe cei care doresc sa fie ajutati.